Societatea
civilă, conştientă fiind de proporțiile și implicațiile catastrofale ale
recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcționale ale
instituțiilor statului, a ales să răspundă prompt și ferm. Pădurile României
sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea
pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului
Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.
În conformitate cu drepturile constituționale şi drepturile conferite de
tratatele internaţionale la care România este parte, solicităm:
- Stoparea tăierilor ilegale.
”Exploatarea
forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această
problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la
procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru
aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, amenință
biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv
viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în
conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la
deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele
meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală
are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul
către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale
comunităților locale dependente de păduri, și poate fi asociată cu conflicte
armate”[1]
- Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.
Se impun îmbunătăţiri ale sistemului
informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi
monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.
Există încă numeroase “portiţe de scăpare”:
Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul “radarul
pădurilor” de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie
pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată
care ar dovedi că transportul a fost oprit.
Poliţia nu răspunde tuturor
solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea
de lemn încărcată și transportată este mai
mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoțire și aferentă codului
unic generat. Diferența dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn
tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În
acest caz, poliția, neavând competențe pentru verificarea cubajului lemnului
transportat, bifează transportul ca fiind legal.
- Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale.
Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din
România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi
Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea
valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi
cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice
şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale
şi parcurilor naturale.
- Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier
Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile
ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele procuraturii sau
DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări
și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor
ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea
instituţiilor publice.
- Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură
Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control
prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi
calificat corespunzator, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de
control eficiente si transparente.
- Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri
Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala
Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în
funcţie de interese şi orgolii de moment.
Suprafaţa împădurită
a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul
evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).
În ultimii 10 ani, media
suprafeţei împădurite a fost de 4.000
ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi
a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea
şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este
o prioritate naţională.
Orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit
eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de
euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea
sumei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe
pentru suprafeţele forestiere.
- Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale
Enunţarea în
Codul Silvic (lege organică) a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei
subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile
aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea
sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi creearea unei pieţe
concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor
locale:
a)
valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea
dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
b) stimularea
valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;
c) instituirea
de măsuri antimonopol;
d) respectarea
drepturilor comunităţilor locale;
e) alocarea
lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
e) conservarea şi ameliorarea
biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
f) transparenţa
vânzării şi comercializării masei lemnoase.
(Transpunerea
practic a principiilor directoare din Strategia Europeană Forestieră)
Solicităm demararea unei investigaţii de către
Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de către compania
Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci- Covasna, precum şi
investigarea practicilor comerciale ale acestei companii.
- Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000
Instituirea
unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure
care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile
impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii
efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în
considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu.
- Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.
Pădurea, care este principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva
schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator,
fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele
de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru
Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.
Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene
pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în
scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.
- Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!
În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constituționale privind dreptul de
proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene:
Ø încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea
vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de
servitute”, de liber acces pentru vânători.
Ø neasigurarea regimului de protecție pentru 5
specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.
Ø neasigurarea regimului de protecție pentru
speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de
management și evaluare corespunzătoare.
Petiția ”Salvează pădurea”
Comunicatul și petiția ”Salvează pădurea” privind
stoparea tăierilor ilegale şi adoptarea Codului Silvic, fără amendamentele
prezidenţiale, sunt susținute de societate civilă alături de:
2Celsius
Agent Green
Bankwatch România
Greenpeace România
Institutul pentru Dezvoltare și Inovare
Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu
Coaliția pentru Mediu
EcoCivica
Asociația E-JUST
Environmental & Social Change UK
Federația Coaliția Natura 2000
Fundația Terra Mileniul III
Grupul de inițiativă civică Sebeș
Mai Mult Verde
NeuerWeg Sighișoara
Nostra Silva
Prima Natura
Rețeaua Mining Watch România
Rețeaua Energy Justice România
România Curată
Asociația T.E.S.L.A
Transilvania Verde
Agent Green
Bankwatch România
Greenpeace România
Institutul pentru Dezvoltare și Inovare
Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu
Coaliția pentru Mediu
EcoCivica
Asociația E-JUST
Environmental & Social Change UK
Federația Coaliția Natura 2000
Fundația Terra Mileniul III
Grupul de inițiativă civică Sebeș
Mai Mult Verde
NeuerWeg Sighișoara
Nostra Silva
Prima Natura
Rețeaua Mining Watch România
Rețeaua Energy Justice România
România Curată
Asociația T.E.S.L.A
Transilvania Verde
Comunitatea Uniţi Salvăm
Asociaţia Activişti Fără Frontiere
Grupul de Intervenţie Civică Braşov
R9TM
Rezistenţa civilă
[1] conform REGULAMENTUL (UE) NR. 995/2010 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 20 octombrie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu