sâmbătă, 30 mai 2015

Eurosfat 2015






           Vineri, 29 mai 2015, a avut loc cea de-a treia ediţie a Eurosfat, forum anual de dezbateri  organizat de Europuls, o organizaţie non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene, cu scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public European, prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferinţe, precum şi de către Centrul Român de Politici Europene (CRPE), înființat în 2009 de un grup de experți, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice.
Manifestarea, desfăşurată în diferite săli din incinta Palatului Parlamentului, a fost realizată sub patronajul Parlamentului European, al Senatului României şi al Camerei Deputaţilor, cu sprijinul Friedrich Ebert Stiftung, Konrad Adenauer Stiftung, Ambasadei Regatului Olandei în România, Programului Europa pentru Cetăţeni al Uniunii Europene, EEA Grants, Fondului ONG şi Programului de Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNDP), în parteneriat şi cu The Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST), Ministerul Afacerilor Externe al României, Institutul Aspen România, Institutul Jacques Delors, Calea Europeană.ro, Contributors.ro, Ambasada Republicii Irlanda în România, Asociaţia Studenţilor în Ştiinţe Politice din Universitatea Bucureşti, Dilema Veche etc.
Asociaţia România Vie a fost reprezentată la trei dintre cele şapte dezbateri care au dat consistenţa Eurosfat 2015 prin preşedintele său, Alexandru Surcel, folosindu-se de această ocazie pentru a aduce în discuţie o serie de probleme importante.
Astfel, reuniunea plenară de deschidere a avut ca temă „Ce urmează după Parteneriatul Estic? Perspectivele extinderii UE în Est”. Reprezentantul nostru a ridicat problema atitudinii obdiente a clasei politice, dar şi a diplomaţiei româneşti, care-şi menţine aceeaşi atitudine obedientă faţă de Bruxelles şi faţă de anumite capitale occidentale din perioada aderării şi la opt ani de la dobândirea de către România a calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, lucru care se reflectă şi în nefructificarea de către Uniune a cunoaşterii româneşti asupra spaţiunului ex-sovietic şi în politicile autiste pe care aceasta le adoptă vizavi de acea regiune.
Mai important de atât, reprezentantul nostru a cerut expres ca Republica Moldova să devină obiectul unui tratament special, distinct de cel al Ucrainei şi Georgiei, ca cele două state româneşti, dar mai ales Uniunea Europeană să-şi asume faptul că situaţia graniţei de la Prut este identică cu cea a frontierei care acum douăzeci şi cinci de ani diviza Germania, iar identitatea de cazuri trebuie să o conducă şi la o identitate de soluţie: Unirea.
                Ulterior, reprezentantul nostru s-a alăturat partenerilor din cadrul Coaliţiei Stop TTIP, şi anume Mădălina Enache şi Lucian Ştirbu de la Terra Mileniul III, Alina Cărădeanu de la Comunitatea Uniţi Salvăm, Marina Ştefan şi George Epurescu de la Asociaţia România Fără Ei, precum şi o delegată a Blocului Naţional Sindical (BNS), pentru a participa la atelierul cu tema „România între beneficii şi restricţii în cadrul TTIP”.
                Membrii coaliţiei au reuşit, în ciuda organizării care a încercat să ocolească vocile critice la adresa acestui amplu tratat aflat în negociere între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi să pună în avantaj numai suporterii, să declanşeze şi să desfăşoare o dezbatere reală, în care s-au pus în discuţie subiecte spinoase precum mecanismul de arbitraj între state şi investitori ISDS, respectarea standardelor de calitate sau juridice, menţinerea modelului social european ş.a.m.d.
                În fine, în cadrul atelierului cu tema „Contribuţia UE şi a României la reforma statului în Balcani”, reprezentantul nostru a ridicat problema drepturilor minorităţilor naţionale din Balcani, atât în ţările aspirante cât şi în cele membre ale Uniunii Europene, accentuând pe situaţia minorităţii române din Serbia, mai ales cea a grupului de populaţie din Valea Timocului, precum şi pe cea a minorităţilor din Grecia, altele decât cea turcă (între care se află câteva sute de mii de aromâni şi mai multe mii de meglenoromâni). Interpelarea sa a fost îndreptată către domnul Andrew Rasbash, Responsabil de politici în cadrul Direcţiei Generale Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere al Comisiei Europene, fost şef al delegaţiei UE în Ucraina.
                De asemenea, Alexandru Surcel s-a îndreptat cu o întrebare către doamna Andrea Gustovic Ercegovac, ambasadorul Croaţiei în România, despre măsurile care se iau pentru conservarea dialectului şi a culturii istroromâne, aflate în stare critică din cauza numărului mic de vorbitori rămaşi (maxim o mie cinci sute la nivel global).

duminică, 10 mai 2015

Primul protest naţional împotriva despăduririlor

Ieri, în 27 de oraşe din România şi în 15 oraşe din diaspora, românul a ieşit în stradă pentru a-şi salva fratele vitregit, codrul. Este doar începutul.









































joi, 7 mai 2015

Comunicat. Dispar pădurile României! Ne trec fiori... RECI!



Societatea civilă, conştientă fiind de proporțiile și implicațiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcționale ale instituțiilor statului, a ales să răspundă prompt și ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.

În conformitate cu drepturile constituționale şi drepturile conferite de tratatele internaţionale la care România este parte, solicităm:

  1. Stoparea tăierilor ilegale.
Exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, amenință biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente de păduri, și poate fi asociată cu conflicte armate[1]

  1. Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.
Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.
Există încă numeroase “portiţe de scăpare”:
Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul “radarul pădurilor” de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.
Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată și transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoțire și aferentă codului unic generat. Diferența dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliția, neavând competențe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal.

  1. Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale.
Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

  1. Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier
Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă,  se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice.

  1. Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură
Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzator, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente si transparente.

  1. Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri
Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment.

Suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).

În ultimii 10 ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000  ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035.  Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională.

Orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere.

  1. Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale
Enunţarea în Codul Silvic (lege organică) a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi creearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
b) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;
c) instituirea de măsuri antimonopol;
d) respectarea drepturilor comunităţilor locale;
e) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
e) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
f) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.
(Transpunerea practic a principiilor directoare din Strategia Europeană Forestieră)

Solicităm demararea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de către compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci- Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei companii.

  1. Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu.

  1. Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.
Pădurea, care este principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.
Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.

  1. Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!
În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constituționale privind dreptul de proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene:
Ø  încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor  consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători.
Ø  neasigurarea regimului de protecție pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.
Ø  neasigurarea regimului de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.

Petiția ”Salvează pădurea”


Comunicatul și petiția ”Salvează pădurea” privind stoparea tăierilor ilegale şi adoptarea Codului Silvic, fără amendamentele prezidenţiale, sunt susținute de societate civilă alături de:
Comunitatea Uniţi Salvăm
Asociaţia Activişti Fără Frontiere
Grupul de Intervenţie Civică Braşov
R9TM
Rezistenţa civilă


[1] conform REGULAMENTUL (UE) NR. 995/2010 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 octombrie 2010