Comunicat privind distrugerea importantului sit arheologic roman de la Sibot (Autostrada A1, sectorul Sibiu- Orastie/Turdas)

COMUNICAT

 Noi,  Asociatia ROMANIA VIE, fondata de un grup de protestatari din Bucuresti, Piata Universitatii-zona Arhitectura, in continuarea campaniei noastre privind protejarea siturilor arheologice de mare importanta de pe Autostrada A1, sectorul Sibiu- Orastie/Turdas, avem satisfactia de a va anunta ca in urma plangerii penale pe care am formulat-o in urma distrugerii la data de 22 octombrie 2012 a sitului roman bine conservat de pe raza comunei Sibot, judetul Alba, cercetarile preliminare s-au incheiat si dosarul a fost trimis de Inspectoratul Judetean de Politie Alba catre Parchetul de pe langa Judecatoria Alba Iulia cu recomandarea de incepere a urmaririi penale.

Pentru a intelege mai exact despre ce este vorba, va citam mai jos din textul plangerii penale:

In cadrul lucrarilor de constructie la Autostrada A1, pe raza comunei Sibot, judetul Alba, de o parte si de cealalta a drumului national, a fost identificat un important sit arheologic ce a primit numele conventional de Sibot 3. Din constatarile arheologilor de la Muzeul National de Istorie al Romaniei (MNIR) din Bucuresti, care au fost insarcinati cu cercetarea vestigiilor, era vorba de un vicus roman din secolele II-III d.Ch., insa unul destul de intins, bine conservat si deosebit de important, intrucat constituia un centru mestesugaresc major ce deservea caravanele si unitatile militare care treceau pe drumul dintre Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, si orasul Apulum, Alba Iulia de astazi, resedinta garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina. De altfel, respectivul drum roman trecea prin imediata vecinatate a asezarii Sibot 3. Astfel, desi discutam de un vicus, acesta avea mai degraba trasaturile unui orasel industrial decat pe cele ale unei simple asezari taranesti.

Afland ca exista intentia ca in urma finalizarii procedurii de descarcare de sarcina arheologica sa se distruga sau, in cel mai bun caz, sa se ingroape ruinele in fundatia autostrazii, ONG-ul nostru a pornit o campanie pentru salvarea acestui sit arheologic ca si a altora din zona- Turdas, Tartaria, Cristian etc.- prin modificarea proiectului autostrazii (inaltarea pe un viaduct) si luarea masurilor necesare conservarii  si valorificarii vestigiilor. In acest sens, am sesizat Ministerul Culturii si Patrimoniului National printr-o petitie in care solicitam si o audienta la Ministrul Puiu Hasotti, am organizat o actiune culturala care sa atraga atentia asupra situatiei timp de patru zile in vecinatatea sediului respectivului Minister, am avut o intalnire cu arheologii Muzeului National „Brukenthal” din Sibiu si cu directorul acestuia, dl. Sabin Luca, am emis diferite comunicate, ce au culminat cu o scrisoare deschisa pe care am sustinut-o impreuna cu Fundatia Culturala „Rosia Montana” si cu Asociatia Re.Generation.

In pofida eforturilor noastre, am aflat ca la data de 22 octombrie 2012, situl Sibot 3 fusese nivelat cu buldozerele de catre contractorul S.C. STRABAG S.A., cu sediul situat in Bucuresti, Calea 13 Septembrie nr. 90, sectorul 5, 050726. Prin urmare, ne-am intalnit de urgenta cu directorul adjunct al MNIR, domnul Paul Damian, cunoscut de asemenea pentru descarcarea de sarcina arheologica de la Rosia Montana, care a coordonat cercetarile de la Sibot, judetul Alba. Acesta ne-a confirmat ca echipa sa a incheiat etapa de exacavatii propriu-zise in data de 20 octombrie 2012 si a notificat acest fapt constructorului. Mai mult, domnul Paul Damian a confirmat ca distrugerea ruinelor- pe care in acel moment de-abia o verificam printr-o deplasare la fata locului- este foarte probabila, aceasta fiind practica curenta in Romania, ca antreprenorul sa nu mai astepte eliberarea certificatului de eliberare de sarcina arheologica si sa treaca la desfiintarea vestigiilor ramase in teren imediat ce este notificat de sfarsitul cercetarilor in teren.

Aceasta practica este in totala si flagranta contradictie cu procedurile consfintite prin Legea nr. 378/2001 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national si celelalte norme legale aplicabile in domeniu, si anume redactarea raportului de cercetare, emiterea de catre Comisia Nationala de Arheologie a recomandarii privind clasarea sau descarcarea sitului si eliberarea de catre Directia Judeteana (Alba in aceasta speta) pentru Cultura si Patrimoniu National a certificatului de descarcare de sarcina arheologica. Mai mult, pana la eliberarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica, potrivit dispozitiilor aceleiasi Legi nr. 378/2001 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, orice sit arheologic continua sa se bucure de regimul de protectie.

Pentru a intelege cum exact s-a ajuns la distrugerea sitului Sibot 3 ne-am adresat tuturor autoritatilor competente, dar si companiei STRABAG, unde ne-am aflat in contact cu doamna Diana Neumüller-Klein, CFA Head of Corporate Communications & Investor Relations, purtator de cuvant al STRABAG S.E. (Austria), iar apoi cu domnul Martin PROCHINER, Technical Business Unit Manager, Business Unit EE, STRABAG AG, Infrastructura de Transporturi, Diviziunea 6B SEE, Subdiviziunea ME ROMANIA / BULGARIA, care ne-a confirmat in scris ILEGALITATEA si IMORALITATEA distrugerii vestigiilor romane de la Sibot. Desigur, reprezentantii STRABAG au invocat in apararea faptelor companiei lor contractul si instructiunile primate de la clientul Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), cu sediul situat in Bucuresti, bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, 010873, si unitatile subordonate ale acesteia. In acest sens, dar citam aici cel mai important email, cel care recunoaste ilegalitatea si indica CNADNR drept sursa a ordinului de distrugere a vestigiilor arheologice:

Intr-un email trimis in 14 noiembrie 2012, la orele 8.31, Martin PROCHINER, Technical Business Unit Manager, Business Unit EE, STRABAG AG, Infrastructura de Transporturi, Diviziunea 6B SEE, Subdiviziunea ME ROMANIA / BULGARIA ne-a comunicat urmatoarele (traducerea in romana ne apartine):

I started my investigation regarding your complains and I am able to inform you about the following. / Am inceput investigatia privind plangerile dumneavoastra si sunt in pozitia de a va informa urmatoarele.

Strabag a multinational company is acting all the time exactly according the provisions of our contract, the contractual obligations and the respective law in force.As it is foreseen in the law, Strabag concluded a contract with a Romanian National entity which is exclusively allowed to investigate, document, preserve and have the sufficient number of archeologists to make all the necessary measures required.Also Strabag supported the activities of the archeologists with approx. 150 – 200 persons for digging including excavators, dump trucks and small equipment.Additional we organized meal, water and transportation for all persons involved in the archeology investigation during the entire duration of the investigations.The duration of the archeology investigation was approximate 10 month. / Strabag, o companie multinationala, actioneaza intotdeauna conform prevederilor contractului nostru, a obligatiilor contractuale si a legii in vigoare in speta. Asa cum este prevazut de lege, Strabag a incheiat un contract cu o entitate nationala romaneasca care este in mod exclusiv autorizata sa investigheze, documenteze, conserve si dispune de un numar suficient de arheologi ca sa adopte toate masurile necesare. De asemenea, Strabag a sprijinit activitatile arheologilor cu aproximativ 150 – 200 de persoane pentru sapaturi, inclusiv cu excavatoare, camioane care sa indeparteze pamantul excavat si echipament usor. In plus, noi am pus la dispozitie hrana, apa curenta, si transportul pentru toate persoanele participante la investigatia arheologica de-a lungul intregii durate a investigatiilor. Durata investigatiei arheologice a fost de aproximativ 10 luni.

On 22^nd of October 2012 we was informed by our employer that we have to restart our activities in the previous restricted areas according our contractual obligations respecting the approved design. / La 22 octombrie 2012 am fost informati de angajatorul nostru ca trebuie sa ne reluam activitatile in zonele anterior restrictionate conform obligatiilor noastre contractuale si a proiectului aprobat.   

Please be ensured that Strabag fulfilled all our contractual obligations and was fully acting according the provisions of our contract. / Va asiguram ca Strabag si-a indeplinit toate obligatiile contractuale si a actionat pe deplin in respectul prevederilor contractului.

Este astfel evident ca nu a existat niciun certificat de descarcare de sarcina arheologica inainte de distrugerea ruinelor si ca nici nu a existat timpul fizic necesar parcurgerii tuturor etapelor preliminare acestuia: raport de sapaturi, aviz consultativ al Comisiei Nationale de Arheologie etc. Asadar, nu putem concluziona decat ca legea a fost incalcata in mod flagrant, iar prejudiciul adus este unul urias, poate chiar inestimabil.

In opinia noastra, faptele comise de sus-numitii si de altii ce urmeaza a fi identificati, ca si de persoanele juridice implicate- CNADNR, STRABAG etc.-constituie infractiunile prevazute de urmatoarele articole ale Codului penal:

1.      Fapta prevazuta de art. 217 C.pen. (distrugere) alin. 2: „Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun apartinând altuia sau împiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si înlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.

În cazul în care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea de la unu la 10 ani. (...)

Dispozitiile prevazute în alin. 2, 3 si 4 se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.”

2.      Fapta prevazuta de art. 248 C.pen. (abuzul in serviciu in contra intereselor publice): “Fapta functionarului public, care, în exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu îndeplineste un act ori îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.” coroborat cu art. 248/1 C.pen. (abuzul in serviciu in forma calificata): “Daca faptele prevazute în art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”

3.      Fapta prevazuta de art. 249 C.pen. (neglijenta in serviciu):”Încalcarea din culpa, de catre un functionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Fapta prevazuta în alin. 1, daca a avut consecinte deosebit de grave, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 10 ani.”

4.      Fapta prevazuta de art. 280/1 C.pen. (nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri):”Înstrainarea, ascunderea sau orice alta fapta prin care se pricinuieste pierderea pentru patrimoniul cultural national sau pentru fondul arhivistic national a unui bun care, potrivit legii, face parte din acel patrimoniu sau fond, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Daca pierderea bunului pentru patrimoniul sau pentru fondul prevazut în alineatul precedent a fost pricinuita prin savârsirea unei fapte care constituie prin ea însasi o alta infractiune, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita, al carei maxim se majoreaza cu 3 ani.

Fapta prevazuta în alin. 1 nu se pedepseste, iar în cazul faptelor prevazute în alin. 2 pedeapsa nu se majoreaza, daca înainte ca hotarârea sa fi ramas definitiva, faptuitorul înlatura rezultatul infractiunii facând ca bunul sa reintre în acel patrimoniu sau fond.”

5.      Fapta prevazuta de art. 323 C.pen. (asocierea pentru savarsirea de infractiuni): “Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.

Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune, în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. 1.

Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. 1, care denunţă autorităţilor asocierea mai înainte de a fi fost descoperită şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii care intră în scopul asocierii.”

 

29 martie 2013