Acest material incearca sa prezinte
o serie de detalii privind Asociatia Romania Vie si istoricul acesteia. Dupa un
expozeu ceva mai lung asupra Pietei Universitatii 2012 si a genezei Romaniei
Vii, in locul unei cronologii stricte vom urma diversele fire directoare din
evolutia si activitatea organizatiei noastre.
-I-
Fenomenul
Piata Universitatii 2012 si originile
Ca sa o luam cu inceputul, Asociatia Romania Vie, care
a functionat timp de opt luni sub denumirea de Grupul Informal de Gandire si de
Actiune Romania Vie- cuvantul "informal" fiind abandonat in ultima
perioada, cand cererea de dobandire a personalitatii juridice fusese deja
depusa la registratura Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti-, isi are originile
in Fenomenul Piata Universitatii 2012. Foarte putini dintre viitorii fondatori
ai Romaniei Vii- numita mai departe RV- se cunosteau anterior datei de 13
ianuarie 2012, cand au inceput evenimentele de la Bucuresti si, in orice caz,
ceea ce ne-a adunat si ne-a catalizat pe toti sa avem aceasta initiativa au
fost miscarile de protest. In ceea ce priveste grupul care avea sa fondeze
Romania Vie, acesta era divers din punct de vedere profesional, dar cu o
dominanta a celor cu studii superioare si a celor cu varste cuprinse intre 25
si 42 de ani. Unii dintre ei anterior miscarilor din anul 2012 luasera parte la
campania Salvati Rosia Montana, iar cativa fusesera chiar participanti la
evenimentele cruciale in perioada 1989-1990, inclusiv la Fenomenul Piata
Universitatii de atunci, desi foarte tineri in acea epoca.
Fenomenul Piata Universitatii 2012 a
avut o istorie complexa, care inca nu a fost reflectata in mod judicios in
media, lucru perfect explicabil prin politizarea semnificativa mai ales a
audio-vizualului, lucru de care ne-am tot lovit pe parcursul acestui an de
activism. Dupa entuziasmul perioadei initiale, dintre 13 si 28 ianuarie
(mitingul pentru Rosia Montana), Piata Universitatii a suferit o anumita
decantare. O parte a celor care participasera la protestele din primele zile,
descurajati de frigul instalat in luna februarie si de ninsorile masive, au
inceput sa nu mai vina la proteste. Televiziunile au scazut reflectarea
evenimentelor pana in punctul in care in provincie nici nu se mai stia ca la
Bucuresti protestele continua, lucru in parte explicabil prin nevoia
mass-mediei de a cauta mereu subiecte noi, dar si prin rezerva patronatelor de
presa, dependente politic, fata de tot mai persistentele mesaje "PDL si USL,
aceeasi mizerie" si "USL si PDL fura prin rotatie".
In acelasi timp, s-au produs primele
disocieri intre protestatarii cu vederi diferite. Astfel pe platoul din fata
TNB s-au grupat protestatarii cu simpatii USL-iste, dintre care unii membrii de
partid comanditati in mod direct de structurile USL (in frunte cu Cezar
Avramuta, celebrul stegar de pe statuia personajelor lui Caragiale, care mai pe
la inceputul lunii decembrie 2012 facea turnee electorale pentru USL),
revolutionarii din 1989, cei din sindicatul cadrelor militare disponibilizate
(Dogaru) si, in general, cei mai in varsta, aparitii episodice in ianuarie-
februarie facandu-si si membri ai PP-DD si ai PP-LC. Controverse a suscitat
prezenta in Piata a Noii Drepte, alungata de doua ori ca urmare a insistentelor
unei parti a protestatarilor, mai ales dintre cei cu vederi de stanga. Pe de
alta parte, la Fantana, in zona Institutului de Arhitectura, s-au grupat
preponderent protestatarii mai tineri, care considerau ca simpla inlaturare de
la putere a PDL si a aliatilor acestuia nu va schimba nimic si ca Romania are
nevoie de o reformare mult mai profunda a clasei politice si a statului. Si
acest grup era unul destul de pestrit, trecand prin tot spectrul ideologic de
la anarhisti comunitarieni si neomarxisti pana la neolegionari, membri sau
simpatizanti ai Partidului Totul Pentru Tara- lucru dezvaluit mai tarziu.
Ruptura dintre cele doua grupuri de protestatari a cunoscut momentul culminant
cand nucleul dur USL a facut o contramanifestatie la un protest impotriva
Proiectului RMGC.
Ei bine, viitorii fondatori ai
Romaniei Vii au facut parte din acest al doilea grup de protestatari, cel de la
Arhitectura. Ca si lider al acestui grup, mai ales in afara, era perceput
Claudiu Craciun, profesorul de la SNSPA si protejat al lui Cristian Parvulescu,
fost copresedinte al Miscarii Verzilor, alaturi de Remus Cernea, care a avut
sansa probabil deloc intamplatoare de a fi protestatarul care a vorbit in
Parlamentul European, promovat cu intensitate de Antena 3 si de alte cateva
televiziuni ca asa-zis lider al Pietei Universitatii- in conditiile in care, in
mod real, spre deosebire de 1990, in 2012 Piata Universitatii nu a avut niciun
unic lider. Acesta isi formase intr-adevar propriul sau nucleu dur, compus in
special din colegi cadre didactice si studenti de la SNSPA si, in mai mica
masura, de la FSPUB, precum si din ONG-isti din zona finantata de Fundatia
Pentru O Societate Deschisa (Soros) sau din cea conectata cu stanga europeana
si cu miscarile de Indignados- de altfel, acest nucleu a folosit, daca nu inca
mai foloseste, denumirea de Indignatii din Romania. Desi foarte politically correct, grupul din jurul
lui Claudiu Craciun, in care se aflau si diversii neomarxisti precum si
majoritatea anarhistilor, nu era lipsit de accente extremiste, cele mai
agresive in acest sens fiind feministele- care au sfarsit prin a-i cam dezgusta
pe toti protestatarii prin atitudinea lor comportamentala si verbala.
In realitate insa, importanta lui
Claudiu Craciun si a grupului din jurul acestuia a fost supralicitata ca
perceptie publica. Dintre protestatarii de la Arhitectura faceau parte si
fostii participanti ai tentativei romanesti de miscare Occupy din 2011,
participanti la campania Salvati Rosia Montana, activistii anti-ACTA, cei pentru
blocarea intelegerii cu Chevron si pentru interzicerea exploatarii gazelor de
sist prin fracturare hidraulica, monarhisti, precum si multi altii care nu
apartineau initial niciunui grup. A existat o tentativa de organizare a tuturor
acestora si de elaborare a unui proiect comun, inclusiv a unui set complet de
revendicari, in vederea caruia s-a creat un grup de email si s-au organizat o
serie de sedinte in Cafe Boheme, local situat pe Caderea Bastiliei, pe langa
Piata Romana.
Trebuie observat ca in aceasta
perioada- vorbim in special de februarie si martie 2012- principalul merit
organizatoric nu i-a revenit lui Claudiu Craciun sau altui lider informal care
s-a facut remarcat in miezul evenimentelor, cum ar fi George Epurescu,
Alexandru Alexe, Mihail Bumbes, Brianna Caradja, Luiza Volf sau Vlad
Ioachimescu (acesta si el promovat de televiziuni, apreciat de toti, dar care a
refuzat sa-si asume vreo ambitie politica), ci lui Mihai Preoteasa, un personaj
care a "comis" mai multe fapte remarcabile, dar care a facut greseala
sa-si puna prea multe sperante in Claudiu Craciun, fiind nedreptatit in mod
grav, mai ales de catre grupul extremist al feministelor, si sfarsind prin a se
retrage complet in aprilie 2012. De fapt, in ciuda unor actiuni de relativ sau
evident succes, cum au fost marsurile de seara prin Centrul Vechi, protestele
de la MAI, de la Ministerul Mediului si de la cel al Economiei, dezbaterea
publica a Proiectului Agora la PMB, toata aceasta tentativa de organizare a
trenat din cauza opozitiei anarhistilor, ostili oricarei forme de structurare
ierarhica, precum si a atitudinii sovaitoare a lui Claudiu Craciun, in special
in conditiile in care impreuna cu grupul din jurul sau a impus in cadrul
sedintelor de la Boheme o destul de putin eficienta regula a consensului, care
era greu de obtinut, dar usor de manipulat.
Fisura dintre viitoarea Romania Vie
si grupul din jurul lui Claudiu Craciun s-a produs la scurt timp dupa succesul
de la dezbaterea proiectului Agora in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti,
catre sfarsitul lunii martie, cand, in contextul bicentenarului primei ocupari
a Basarabiei de catre Imperiul Rus si al implinirii a doua decenii de la
razboiul din Transnistria, o parte din cei care participam la sedintele de la
Boheme am propus ca in seara zilei de 27 martie 2012 sa aniversam in Piata
Universitatii 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si, cu aceasta
ocazie, sa protestam fata de prezenta Armatei a 14-a ruse pe teritoriul
Republicii Moldova si fata de presiunile pe care Rusia le exercita asupra
acestui stat. Ne-am lovit insa din partea feministelor si a celor de stanga,
inclusiv a lui Claudiu Craciun, de o opozitie neasteptata si chiar socanta, cu
atat mai mult cu cat cu numai o saptamana inainte avusese loc in Piata
Universitatii, din initiativa acelorasi, o seara de solidaritate cu rebelii
sirieni. Pe grupul de email, dar si la sedinta s-a ajuns la dezbateri absurde,
in care am aflat ca orice forma de nationalism inseamna xenofobie si ca sa
militezi pentru Unirea celor doua state romanesti, Romania si Republica
Moldova, inseamna sa formulezi revendicari teritoriale fata de alte state.
Cu toate acestea, consensul a fost
obtinut pentru circa o jumatate de minut, printr-un fel de negociere directa
intre subsemnatul si lidera feministelor, Oana Baluta, profesor la Jurnalism si
SNSPA, insa a fost rasturnat printr-o interventie personala a lui Claudiu
Craciun. Acesta a sperat ca astfel ne vom limita numai la actiunile din afara
Pietei Universitatii- participarea la slujba de comemorare a fruntasilor
unionisti basarabeni din 1918 de la Manastirea Cernica si depunerea unei
coroane de flori la Mormantul Eroului Necunoscut din Parcul Carol in memoria
militarilor romani cazuti in Est in al doilea razboi mondial si al voluntarilor
moldoveni ucisi la Nistru in 1992. Fiind insa vorba de chestiuni de principiu,
mai importante decat consensul de la Boheme, principiul patriotic, dar si cel
al libertatii Pietei Universitatii, care nu apartine unui anumit grup si care
sigur nu poate apartine urmasilor ideologici ai celor care au inecat acest
spatiu in sange in 1989 si in 1990, am decis sa nu renuntam la actiunea
noastra, ba chiar am primit sprijinul celor de la Asociatia Romania Fara Ei-
George Epurescu si Adrian Ciobanu- care au decorat zona Arhitecturii cu baloane
tricolore, precum si al altor protestatari, care au participat la manifestarea
noastra.
Printre cei care am initiat
manifestarile din 27 martie 2012 trebuie sa numesc, in afara de subsemnatul
Alexandru Surcel, pe Mircea Radea, Daniela Chiriac, Catalin Mihai, Catalin
Serban, Roxana Balaneanu, Adrian Lupu, Andrei Mihai, Dorin Osmulikevici, Andrei
Filimon, Daniel Tucan, Anca Wolford, Vlad Paraschivoiu, Alexandru Popa si
altii, majoritatea regasindu-se ulterior in Romania Vie (unde aveau sa se adauge
noi aderenti de valoare). Spre surpriza noastra neplacuta, in prezenta unui
foarte agitat Claudiu Craciun, ne-am trezit cu o contramanifestatie instigata
formal de Teddy Florea, declarat neomarxist si mai vechi coleg de partid al lui
Claudiu Craciun, desprins impreuna cu acesta din Miscarea Verzilor in ianuarie
2012.
Am ramas cu un gust foarte amar, dar
am fost totusi deschisi la reconciliere. Insa, la urmatoarea sedinta de la
Boheme ni s-a pus in fata un inscris de asa-zisa disociere de extrema dreapta, care
era insa astfel formulat incat sa ne puna pumnul in gura si sa ne expuna foarte
usor excluderii arbitrare, pe care evident ca nu l-am putut accepta si semna.
In acel moment s-a produs ruptura care avea sa fie cunoscuta ulterior drept
"scindarea Pietei Universitatii".
-II-
Formarea
Romaniei Vii
Romania Vie, ca si grup informal,
avea sa se structureze in numai cateva zile. Una dintre primele initiative ale
noii structuri a fost sa continuam si sa acceleram ceea ce se incepuse in
perioada Boheme, in primul rand conceptia unui set complet de revendicari. Fara
a fi un grup perfect omogen, dar avand totusi o mai mare coeziune de idei, in
cadrul RV am reusit in circa doua luni structurarea unei baze doctrinare,
cuprinsa in Declaratia de principii finalizata la 29 mai 2012, precum si
a unui Program structurat in patru capitole, rodul a multa munca si
pasiune, elaborat intre iunie si noiembrie 2012.
Declaratia de principii si Programul
sunt esentiale indeplinirii scopului RV, care este acela de a impune in societatea
romaneasca un alt mod de face politica si de a administra statul si, mai
general, un alt comportament public. Romania Vie isi propune inlocuirea
actualei clase politice cu una mai curata din punct de vedere moral, precum si
dedicata interesului public si nu imbogatirii proprii. Pe langa acest obiectiv
principal, exista si multe alte teluri complementare, pe care nu le mai
detaliez aici, ele putand fi usor deduse din lectura respectivelor materiale.
In ce priveste organizarea, asa cum
precizam mai sus, RV a functionat ca si grup informal timp de circa opt luni,
personalitatea juridica fiind dobandita prin Incheierea pronuntata de
Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti la 22 noiembrie 2012. De retinut insa ca,
din punctul nostru de vedere, tinand seama de modul dramatic in care ne-am
format, ziua fondarii noastre este 27 martie.
-III-
Lupta cu
sistemul
-1-
Lupta cu
sistemul
reprezinta, asadar, unul dintre principalele linii directoare ale activitatii
RV. Lui i-a fost dedicat primul mars notificat de Romania Vie in exclusivitate,
care a avut loc la 22 aprilie. Acesta a marcat 21 de ani de la inceputul
Fenomenului Piata Universitatii 1990 si a reprodus o parte din traseul
coloanelor de manifestanti din acea zi istorica, reluand intr-o forma
actualizata si principala revendicare de atunci: lustratia. S-a marsaluit
astfel pe ruta Piata Charles de Gaulle- Calea Dorobantilor- bulevardul Dacia-
Piata Romana, cu acordul Primariei, si s-a continuat pe baze
"individuale" pe Magheru pana in Piata Universitatii. Iar in ce
priveste revendicarea privind lustratia, aceasta a fost actualizata pentru a-i
include pe langa cei cu functii de un anumit nivel in fostele structuri
comuniste si pe fostii securisti sau colaboratori ai Securitatii si pe
indivizii implicati in scandalurile de coruptie ale ultimelor doua decenii.
-2-
In seara zilei de 27 aprilie, cand
s-a produs caderea guvernului MRU, la care Piata Universitatii a avut o
contributie indubitabila, Romania Vie a organizat un mars spontan din Piata
Universitatii spre Palatul Cotroceni, reusind ceea ce o tentativa anterioara,
initiata de altii in 11 aprilie, nu reusise: sa treaca neatinsa de numeroasele
dispozitive de jandarmi. Protestatarii condusi de Romania Vie s-au regrupat la
poarta Palatului Cotroceni dinspre bulevardul Eroilor Sanitari, unde, in
prezenta unei echipe si unui car al Digi 24 TV, au cerut demisia presedintelui
Traian Basescu. In timp ce se retrageau inapoi spre Centru, doua scandari
izolate au oferit jandarmilor ocazia sa ii "indubeze" (cuvant
inventat in Piata Universitatii 2012) pe participantii la mars si sa ii duca
tocmai la Sectia 22 politie din Drumul Taberei, spre a le fi cat mai dificil sa
revina in Cotroceni ca sa il tulbure pe presedintele Basescu. De data aceasta
insa, sub indrumarea RV, "indubarea" a decurs ca niciodata pana
atunci, dupa 2 amenzi si un avertisment jandarmii vazandu-se obligati sa admita
ca nu au nicio dovada ca s-ar fi comis vreo contraventie, in schimb
protestatarii parasind sectia de politie de-abia dupa depunerea a cel putin 15
(cincisprezece) plangeri penale pentru abuz.
Anul 2013 a adus cu sine inceperea
cercetarilor in cel putin doua dintre dosarele ce au ca obiect plangerile penale
din seara de 27 aprilie 2012, cel putin doua persoane fiind audiate de
procurori pana in momentul de fata.
-3-
Un alt mars anti-sistem initiat de
Romania Vie a avut loc in ultima zi a campaniei electorale pentru alegerile
locale, vineri, 8 iunie 2012, pe ruta Piata Victoriei- bulevardul Aviatorilor-
Piata Charles de Gaulle cu urmatoarele mesaje: "Ca alesii locali si
centrali care vor fi confirmati de alegerile locale din 10 iunie si de
alegerile parlamentare din toamna anului curent sa nu mai perpetueze practicile
de coruptie, nepotism si abuz in functie mult prea raspandite in randurile
clasei politice" si "ca populatia sa nu mai tolereze de la
alesii sai practicile de coruptie, nepotism si abuz in functie, sa
constientizeze si sa se mobilizeze spre a combate toate aceste derapaje prin
toate mijloacele legale".
In plus, intrucat in acea zi Moara
lui Assan, monument istoric de importanta nationala, era devorata de un nou
incendiu suspect ca origini si intensitate, chestiunea dureroasa a monumentelor
amenintate din Bucuresti a fost adaugata ca si obiect al marsului, cerandu-se
exproprierea de urgenta a tuturor acestor obiective.
-4-
Intr-un alt registru, dar avand
legatura cu "pacatele" sistemului, s-au situat actiunile Romaniei Vii
prilejuite de Ziua Eroilor- sarbatoarea Inaltarii, care a cazut in anul 2012 in
data de 24 mai- si de comemorarea tragicelor evenimente din 13-15 iunie 1990
(si in subsidiar a primei mari deportari din teritoriile ocupate ale
Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutului Hertei din 13 iunie 1941). Astfel,
la 24 mai membri ai Romaniei Vii s-au adunat la Monumentul Eroilor Patriei, de
pe esplanada Universitatii de Aparare Carol I, si la Monumentul Eroilor
Artileristi din apropiere, au tinut un discurs, au depus flori si au aprins
lumanari.
De asemenea a fost depusa la Guvern
o petitie care cerea argumentat ridicarea in parcul Izvor a unui "Monument
al Victimelor Comunismului si al Eroilor Rezistentei Anticomuniste, de
dimensiuni cel putin comparabile cu ale Monumentului Holocaustului".
Aceasta petitie a fost "omorata" prin declinare de competenta, dar
subiectul va fi reluat la momentul oportun.
-5-
In ce priveste comemorarea
evenimentelor din 1990, aceasta a avut loc in Piata Universitatii in 13 iunie
2012, cand s-au tinut mai multe discursuri, s-a scris cu flori "Vrem
dreptate" pe treptele de pe platoul TNB si s-au instalat o serie de
bannere in care se cerea judecarea fostului presedinte Ion Iliescu si a tuturor
celor vinovati de crimele de acum 21 de ani. Din pacate, "corul USL"
(vorbim de grupul de USL-isti comanditati, mentionat mai devreme), prezent in
acea perioada acolo, s-a dedat la contramanifestatia cea mai dezgustatoare prin
impietate fata de mortii din 13-15 iunie 1990. Ulterior, in cursul noptii, dupa
ce noi am aprins o cruce din lumanari alaturi de cativa membri PNL langa
Fantana de la Arhitectura, acestia au vandalizat bannerele montate de Romania
Vie, scotand de pe ele sloganul "Iliescu judecat pentru sangele
varsat".
-6-
Au existat si cateva cazuri in care
RV a schimbat detaliile unui eveniment avut in vedere din timp. La 3 august, RV
intentiona sa organizeze un mars "pentru unitatea tuturor romanilor in
jurul ideilor de democratie, stat de drept, respectarea cetateanului, cu
diverse revendicari ce vor putea fi precizate pana atunci, cu prilejul
implinirii a 35 de ani de la greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Golanii
si ciumpalacii din Piata Universitatii intind mana minerilor din Valea Jiului
in numele solidaritatii nationale si al dezideratului comun de dreptate, cinste
si adevar. Tema principala a mitingului va fi starea de atomizare si aservire in
care a fost adusa economia nationala si, in particular, industria romaneasca,
lipsa unei viziuni care sa conduca la formarea unei economii romanesti
puternice, asezata pe baze sanatoase si in masura sa asigure prosperitate".
Avandu-se insa in vedere perioada de vacanta si campania pentru referendum, s-a
preferat organizarea unei mese rotunde pe teme economice, la care au participat
reprezentantii unor alte grupuri de protestatari din Piata Universitatii.
De asemenea, pentru 15 septembrie,
data la care in mod traditional, timp de peste un secol, a inceput scoala in
Romania, fusese programat un protest stradal fata de starea jalnica in care a
fost adus invatamantul, cu propunerea pachetului de masuri din Programul
Romaniei Vii; in final, tinandu-se seama de evenimentele zilei- congresul PPE,
lansarea candidatilor USL-, s-a facut publica o scrisoare deschisa cu acelasi
subiect.
-7-
Momentul culminant al anului 2012
l-a reprezentat, probabil, suspendarea presedintelui Basescu. La inceputul
acesteia, in primele zile ale lunii iulie 2012, au fost vreo doua zile extrem
de tensionate, in care atat anti-basistii, cat si basistii au fost prezenti in
Piata Universitatii. Membrii RV au fost si ei acolo, reusind alaturi de alti
protestatari sa domine in mod pasnic situatia, nu insa fara a fi stropiti cu
apa de unii protestatari pro-Basescu.
Punctul de vedere al RV a fost insa
exprimat cel mai clar pe calea unei scrisori deschise care spunea urmatoarele:
"Noi, Grupul informal de gandire si de actiune ROMANIA VIE, fondat de
un grup de protestatari din Bucuresti, Piata Universitatii-zona Arhitectura,
dorim sa transmitem clasei politice in integralitatea ei urmatorul mesaj: nu mai incalcati constitutia si legile tarii!
/ Cetatenilor romani, populatiei acestei tari, indiferent de varsta, rasa, sex,
religie, apartenenta etnica sau subculturala, statut social, interese sau
optiuni politice si filosofice, le adresam urmatorul apel: nu mai tolerati de la POLITICIENI practicile
de coruptie, nepotism si abuz in functie, constientizati, invatati legea si
mobilizati-va spre a combate toate aceste derapaje prin toate mijloacele legale!
/ In rest, declaram oficial ca RAZBOIUL POLITIC DINTRE PDL SI USL NU NE
INTERESEAZA, II CONSIDERAM DEOPOTRIVA VINOVATI PENTRU DEZASTRUL SOCIETATII
ROMANESTI SI CEREM DEMISIA IMEDIATA A PRESEDINTELUI TRAIAN BASESCU SI A
PRIMULUI MINISTRU VICTOR PONTA, IMPREUNA CU INTREGUL GUVERN, PRECUM SI
ORGANIZAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE SI PREZIDENTIALE CAT MAI CURAND."
Ulterior, dupa referendumul din 29
iulie, Romania Vie s-a ridicat pentru a apara democratia romaneasca, asa
imperfecta cum e ea, in fata presiunilor externe si interne care urmareau
readucerea presedintelui Basescu la Palatul Cotroceni in ciuda evidentului vot
popular. In acest sens, RV a obtinut acordul Primariei pentru un protest de
doua zile in fata sediului Curtii Constitutionale a Romaniei, la 20
august intre orele 17 si 19 si la 21 august intre orele 15 si 19. Cererile
noastre vizau respectarea votului exprimat prin referendum, eliminarea acelei
cerinte excesive privind cvorumul, sanctionarea caracterului antidemocratic al
boicotului la referendum si asimilarea acestuia votului negativ exprimat
explicit si reformarea CCR. Protestul acesta a avut loc numai in prima zi
anuntata, in a doua fiind anulat din cauza pronuntarii CCR in cursul diminetii
respectivei zile.
In schimb, Romania Vie a luat parte
la protestele din Piata Universitatii si de la parcul Izvor din acea seara si
din zilele care au urmat si care au reprezentat finalul efectiv al Fenomenului Piata
Universitatii 2012, punand la socoteala si cele cateva zile de
"plimbari" la Cotroceni (reactivarea "corului USL" in
perioada noiembrie- decembrie fiind doar o manevra de campanie electorala, fara
legatura cu adevaratii protestatari independenti).
-8-
In toata aceasta perioada din lunile
aprilie-septembrie 2012 nu au existat insa numai
actiuni strict marca Romania Vie sau la care noi am luat parte in mod spontan.
De fapt, inca din primele sale zile de existenta, Romania Vie prin subsemnatul
Alexandru Surcel, alaturi de Romania Fara Ei, prin Adrian Ciobanu, si de
Asociatia Pro Vulcan (Luiza Volf), a obtinut acordul Primariei pentru un mars
intre Piata Victoriei si Ateneul Roman, impotriva privatizarii Cuprumin, ce a
avut loc in data de 5 aprilie 2012.
Romania Vie nu este un grup
eminamente religios, ortodocsii practicanti si nepracticanti convietuind in
cadrul asociatiei noastre cu ateii si cu agnosticii declarati, asa cum si
monarhistii coexista cu republicanii. Cu toate acestea, in continuarea unei intalniri
intamplatoare la Manastirea Crasna, in timpul vacantei de 1 Mai, mai multi
membri RV am participat in dimineata duminicii de 20 mai 2012 la slujba de la
cunoscuta biserica Sf. Silvestru din Bucuresti, special pentru a discuta cu
parintele Nicolae, faimos preot ortodox si fost detinut politic, care a doua zi
urma sa implineasca venerabila varsta de 88 de ani. Ceea ce cautam era un sfat,
o indrumare de la un batran intelept, iar pe langa binecuvantarea venita din
inima, sfatul primit a fost sa nu stam izolati, ci sa ne reunim cu celelalte
grupuri care in mod real doresc schimbarea, pentru ca numai prin unitate vom
reusi sa ne atingem telul. Asadar, am luat parte cu draga inima si la
evenimentele initiate de altii si am fost deschisi oricarei initiative de
coalizare.
Astfel, in timp ce o parte dintre
membrii RV s-au implicat activ in campania pentru primaria generala a lui
Nicusor Dan, incepand cu 18 mai am luat parte la o noua tentativa de coalizare
a factiunilor de protestatari din Piata Universitatii si din tara, initiata de
Paul Iurea din Vama Veche (Vama Verde), fost activist al Partidului Verzilor,
sub denumirea de Alianta Romania Km 0, al carei moment culminant a fost un mars
catre resedinta ambasadorului SUA de pe Soseaua Kiseleff, in data de 31 mai
2012. Inainte ca aceasta Alianta sa-si inghete activitatea cu titlu temporar,
lucru decis in absenta reprezentantilor RV, au avut loc mai multe sedinte.
De asemenea, membrii RV au fost
prezenti la manifestatia de la statuia regelui Carol I de la 10 mai, la marsul
pentru resursele naturale din 3 iulie 2012, la "marsul luminii" din
seara zilei de 8 noiembrie acelasi an, toate evenimente initiate de altii. In
prezent, suntem in contact cu grupul care, plecand de la comunitatea Green de
pe Facebook, incearca sa puna bazele unui nou partid politic, dar si cu
initiatorii Aliantei Nationale pentru Restaurarea Monarhiei, ONG cu ramificatii
in mai multe judete din tara ce si-a propus o profunda schimbare
constitutionala, intre care se afla si fondatori ai Romaniei Vii.
-9-
In
prima jumatate a lunii martie 2013 Romania Vie a intrat in legatura cu Asociatia
Pro Democratia, ai carei reprezentanti vor organiza dezbaterile din cadrul
Forumului Constitutional, si este in curs de a initia reactivarea Aliantei
Romania Km 0 sau constituirea unei alte platforme civice, pentru a se intra
astfel in arena dezbaterii publice din jurul reformei constitutionale
intentionate de USL.
-IV-
Campania pentu
investigarea abuzurilor Jandarmeriei
si pentru
amnistia contraventionala a protestatarilor
Inainte de a trece mai departe pe
linia campaniilor construite in comun cu altii, este necesar sa amintesc de campania pentru investigarea abuzurilor
Jandarmeriei si pentru amnistia contraventionala a protestatarilor.
Anterior datei de 27 martie 2012, avocatii activi in Piata Universitatii si, in
mod special, maestrul Stefan Iordache, incepusera sa lucreze la o petitie catre
comisia de abuzuri din cadrul Camerei Deputatilor prin care sa obtina
investigarea abuzurilor Jandarmeriei impotriva protestatarilor, frecvente in
primele luni de Piata Universitatii, si sanctionarea celor gasiti vinovati.
In urma sciziunii de grupul din
jurul lui Claudiu Craciun, toti acesti avocati s-au regasit in cadrul Romaniei
Vii, asadar aceasta a fost cea care a continuat respectiva initiativa. Petitia
in cauza a fost inregistrata de Camera Deputatilor sub numarul 34/09.04.2012 si
deferita MAI, care a dispus efectuarea unei anchete interne in cadrul
Jandarmeriei Romane. Investigatorii au incercat sa obtina audierea separata a
fiecarui semnatar al petitiei, dar Romania Vie a organizat o deplasare
colectiva la unitatea de jandarmi de pe langa Manastirea Antim, unde a avut loc
consemnarea declaratiilor. Ulterior s-a primit un raspuns al rezultatelor
acestei cercetari interne, al carui merit fundamental era de a spune multe fara
a trage o concluzie. Este de mentionat ca au existat petitii cu acelasi obiect
depuse si de altii, chiar daca mai simple, mai putin profesioniste si pe baze
individuale, fata de care Romania Vie si-a declarat in permanenta sprijinul.
Cea de-a doua revendicare, amnistia
contraventionala a protestatarilor din toata tara, s-a materializat dupa
instaurarea primului guvern Ponta, care cu certitudine are o datorie morala
fata de acestia, tot printr-o petitie, inregistrata la Guvern cu nr.
7583/07.06.2012. Aceasta ultima petitie reprezinta o initiativa unica a
Romaniei Vii, fara termen de comparatie intre petitiile initiate de alti
protestatari. Pana in acest moment, respectivul document a ramas fara raspuns,
fiind doar stiut ca de la Palatul Victoria a fost deferit catre MAI.
Ulterior depunerii, la 19 iulie
2012, Romania Vie a fost prezenta la reuniunea cu protestatarii de la sediul
grupului PNL din Camera Deputatilor doar pentru a cere "promovarea
petitiei privind amnistia contraventionala a protestatarilor, aflata deja in
circuitul oficial, care insa, dupa cum bine sa stie, este greoi si ineficient,
cu atat mai mult cu cat aceasta petitie presupune o decizie politica si nu
administrativa. / Reiterarea solicitarii privind cercetarea
abuzurilor Jandarmeriei, identificarea si tragerea la raspundere a celor
vinovati. / Ridicarea pretentiei privind modificarea Legilor nr. 60 si 61/1991,
astfel incat dreptul de intrunire si de protest in Romania sa poata fi exercitat
cu adevarat liber, iar abuzuri precum cele din ultimele luni sa nu mai fie
posibile.", toate acestea constituind preconditii obligatorii ale
discutarii oricarei propuneri de colaborare din partea USL.
Cu aceasta ocazie, am pus o copie a
respectivei petitii in bratele lui Remus Cernea, consilier de stat pentru mediu
si societate civila, astfel incat acesta sa faca demersurile necesare luarii in
considerare de catre guvernul Ponta a unei initiative legislative pentru
amnistia contraventionala. Nimic nu s-a intamplat, iar in cursul unor mai
recente convorbiri Remus Cernea a admis ca nu a facut nimic cu aceasta petitie.
Asadar, cele doua subiecte- amnistia
contraventionala si abuzurile Jandarmeriei- au constituit subiectul primului
protest organizat de RV in 2013, mai exact la 13 ianuarie 2013 in Piata
Victoriei, la implinirea unui an de la inceputul Fenomenului Piata
Universitatii 2012, intre orele 15 si 17.
-V-
Campania
pentru Unirea
Republicii
Moldova cu Romania
Cea mai fructuoasa colaborare
externa angajata de Romania Vie priveste realizarea Unirii Republicii Moldova cu Romania. Asa cum ati vazut mai sus,
asociatia noastra s-a nascut printr-o actiune dedicata finalmente acestui
deziderat. Subiectul a fost reluat in seara zilei de 7 aprilie 2012, cand in
Piata Universitatii- zona Arhitectura, din initiativa Platformei Civice
Actiunea 2012 si a altor organizatii, a avut loc aniversarea implinirii a trei
ani de la revolutia Twitter din 2009. Romania Vie a fost prezenta cu aceasta
ocazie.
Ulterior, duminica 13 mai, la
Chisinau a fost organizat un amplu mars unionist pentru a marca implinirea la
16 mai a 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucuresti din 1812,
prin care Imperiul Otoman a transferat Rusiei teritoriul Moldovei dintre Prut
si Nistru. In semn de solidaritate, Romania Vie a organizat in aceeasi zi, cu
acordul Primariei, un protest in preajma sediului Ambasadei Ruse, din Soseaua
Kiseleff, cerand concret ceea ce ceruse si in 27 martie, in timp ce cativa
dintre membrii sai se aflau la Chisinau, realizandu-se astfel si un duplex
telefonic.
Trei zile mai tarziu, in seara zilei
de 16 mai, in urma unei discutii telefonice intre Catalin Mihai si subsemnatul
Alexandru Surcel, ne-am adunat in Piata Sf. Anton, in fata Hanului lui Manuc,
locul unde s-a semnat tratatul din 1812, unde s-a tinut un discurs si am aprins
lumanari. In afara de RV si persoane anuntate in mod direct de noi, la Hanul
lui Manuc au fost prezenti si studenti basarabeni si membri ai TNL, fie pentru
ca vestea initiativei noastre s-a raspandit surprinzator de repede, fie
printr-o fericita coincidenta. In aceeasi perioada, mai exact la 17 mai, ne-am
adresat Consiliului Unirii pentru afilierea la acesta; existand insa o
procedura standard, am decis sa o urmam dupa dobandirea personalitatii
juridice, asadar in perioada urmatoare redactarii prezentului text.
Colaborarea efectiva cu Platforma
Civica Actiunea 2012 a inceput destul de curand dupa aceea, iar prima actiune
comuna a fost un eveniment din calendarul Romaniei Vii: un mars unionist in
Bucuresti la 28 iunie, cu ocazia comemorarii instaurarii ocupatiei sovietice in
Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hertei. Acesta a avut loc pe ruta Piata
Victoriei- Calea Victoriei- Muzeul National de Istorie al Romaniei, cu o oprire
in Piata Tricolorului (in fata Cercului Militar National) unde a fost recreata
celebra fotografie a bucurestenilor ingenuncheati pe strada in 1940, la
anuntarea prin radio a cedarii teritoriilor de nord-est ale tarii.
Ulterior, la 22 iulie, am participat
impreuna la marsul unionist de la Cahul, organizat de PNL Moldova, fiind
atacati cu oua de contramanifestantii rusofoni sau rusofili ("patriotii
maldavani", comunistii lui Voronin etc.), iar la 5 august mai multi membri
ai Romaniei Vii ne-am aflat la Balti, la marsul unionist organizat de Actiunea
2012. Balti fiind orasul cel mai rusificat din Basarabia cu exceptia Tighinei
(Bender), cea din urma aflata insa sub control transnistrean, s-a declarat
acolo o mobilizare generala a fortelor antiromanesti.
Am avut astfel "onoarea"
de a fi intampinati personal de Marc Tcaciuc, omul numarul doi din Partidul
Comunistilor din Moldova, de Mihail Formuzal, baskanul Gagauziei, de Victor
Selin, liderul PSD Moldova, de Mihail Garbuz, liderul Partidului Patriotii
Moldovei, de purtatori de steaguri transnistrene, de Organizatia Tineretului
Ucrainean „Tanara Garda” si de Federatia Nationala de Lupte
"Voievod"- adica o grupare de racheti care executa diferite acte de
violenta la comanda- care au condus o adevarata mineriada cu oua, pietre,
petarde si sarje personale. Seara am protestat fata de cele intamplate la Balti
si am cerut pedepsirea vinovatilor in fata sediului Ministerului de Interne din
Chisinau. Acest exces de violenta a cauzat scandal in Moldova, atitudinea
extremei stangi fiind denuntata, mai ales dupa ce agresorii au reusit sa
raneasca cu o piatra pe o foarte populara reporterita TV.
Urmatoarea actiune a avut loc la
Bucuresti, din initiativa Romaniei Vii: duminica, 26 august, s-a ciocnit o
sampanie si s-a mancat un piscot in fata sediului Ambasadei Republicii Moldova
in onoarea Zilei Independentei fata de URSS si in amintirea Marilor Adunari
Nationale de la Chisinau din 1989-1991, eveniment mediatizat de cinci
televiziuni, spre surpriza noastra. In cadrul acestui flashmob s-a semnat si o
petitie comuna a RV si a Actiunii 2012, depusa a doua zi, prin care se
cerea Camerei Deputatilor declararea zilei de 27 August ca sarbatoare legala si
in Romania. La aceasta petitie Camera Deputatilor a raspuns cu o viteza
uimitoare, indrumandu-ma pe mine personal sa ma adresez parlamentarului din
colegiul de care apartin.
Ulterior acestui eveniment, Romania
Vie s-a afiliat la Platforma Civica Actiunea 2012 la initiativa acesteia din
urma. Au urmat apoi si alte actiuni, marsurile unioniste de la Sibiu, din 9
septembrie, si de la Chisinau, din 16 septembrie. Asociatia noastra s-a
implicat intens in pregatirea marsului unionist de la Bucuresti din 21
octombrie 2012, care a scos in strada 3000 de persoane pe ruta Piata Victoriei-
Calea Victoriei- bulevardul Regina Elisabeta- Piata Mihail Kogalniceanu-
bulevardul Mihail Kogalniceanu- esplanada Operei Romane, precum si in
redactarea Pactului Pentru Basarabia, citit cu aceasta ocazie chiar de catre
Catalin Mihai, vicepresedinte ARV. In timpul campaniei electorale pentru
parlamentarele din 9 decembrie, Romania Vie a sustinut moral si efectiv
campania de promovare a amintitului Pact Pentru Basarabia printre diversii
candidati.
Finalmente, Romania Vie a participat
alaturi de Actiunea 2012 la manifestarile de 1 Decembrie de la Alba Iulia,
organizand mai multe flashmoburi unioniste, precum si la Hora Unirii organizata
in 24 Ianuarie 2013 la Monumentul Kilometrului 0 de la Piata Sfantul Gheorghe,
iar apoi si-a asumat un rol esential in campania post-electorala pentru
implementarea efectiva a masurilor propuse prin Pactul Pentru Basarabia.
Astfel, Romania Vie a raspuns
initiativei Actiunii 2012 de a promova o initiativa legislativa cetateneasca
prin redactarea a doua proiecte de legi- unul privind statutul cetatenilor
Republicii Moldova pe teritoriul Romaniei, ce va face obiectul initiativei
cetatenesti directe, si unul privind relatiile bilaterale dintre Romania si
Republica Moldova, care odata finalizat va fi promovat prin intermediul
parlamentarilor semnatari ai Pactului Pentru Basarabia. Primul dintre aceste
doua proiecte de legi a fost deja finalizat si depus la Consiliul Legislativ,
pentru avizarea consultativa inainte de publicarea in Monitorul Oficial,
comitetul de initiativa constituit prin act notarial avandu-l ca presedinte pe
presedintele ARV, subsemnatul Alexandru Surcel.
-VI-
Apararea
patrimoniului natural si cultural
-1-
Apararea
patrimoniului natural si cultural reprezinta o intensa preocupare a RV. In ce priveste
patrimoniul cultural, prima actiune de dupa constituire a RV a fost cea
amintita mai sus, din 8 iunie, cand marsul cu obiective civic-politice a fost
"imbogatit" cu un mesaj referitor la Moara lui Assan si la
monumentele istorice amenintate din Bucuresti. In aceeasi imprejurare a fost facuta
publica o scrisoare deschisa care cerea: "expropierea cat mai grabnica
a tuturor monumentelor istorice lasate in mod deliberat in paragina sau chiar
supuse unor adevarate campanii de distrugere, astfel cum sunt in Bucuresti
Moara lui Assan, Casa Miclescu de pe Soseaua Kiseleff nr. 35-37, fostul Muzeu
Spiru Haret, Palatul Stirbey de pe Calea Victoriei, fost Muzeu al ceramicii si
sticlei, Fabrica de Bere Grivita si multe altele. Competenta in acest sens
revine primariilor. / Abrogarea de urgenta a pct. b al art. 18 alin. (2) din
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care prevede
„disparitia monumentului istoric” ca si temei al declasarii acestuia din
oficiu, si introducerea unei prevederi legale care sa oblige la reconstructia
monumentului istoric colapsat „natural”, indiferent cine este
proprietarul/titularul unui alt drept asupra terenului si cu cat timp in urma
s-a produs distrugerea monumentului. Competenta pentru rezolvarea acestui punct
ii revine Parlamentului, dar initiativa legislativa o poate avea si Guvernul."
Exclusiv acestei probleme, precum si
chestiunii reamenajarii tuturor spatiilor verzi existente si a amenajarii
altora noi le-a fost dedicat protestul din 20 septembrie, de ziua
Bucurestiului, desfasurat in fata Palatului Stirbei de pe Calea Victoriei, unul
dintre principalele monumente amenintate. Paradoxal, in aceeasi zi se
desfasurau proceduri referitoare la privatizarea Oltchim Ramnicu Valcea si
peste drum, la Ministerul Economiei, erau echipe de televiziune peste echipe de
televiziune, dar nici macar o umbra de prompterista nu s-a apropiat de noi.
Prin Petitia nr. 1137364/14.02.2013
am solicitat Primariei Municipiului Bucuresti sa inceapa procedurile pentru
exproprierea pentru utilitate publica, conform art. 49 lit. b din Legea nr.
422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, a urmatoarelor monumente
bucurestene: Moara lui Assan, Casa
Miclescu de pe Soseaua Kiseleff nr. 35-37, fostul Muzeu Spiru Haret, Palatul
Stirbey de pe Calea Victoriei, fost Muzeu al ceramicii si sticlei, Fabrica de
Bere Grivita, Hotelul „Concordia” de pe strada Smardan etc., iar pana la
expropiere, conform art. 48 lit. f, ca primaria sa asigure paza acestor
monumente amenintate. In raspunsul nr. 734/28.02.2013, Arhitectul Sef Gheorghe
Patrascu, fara a nega textele de lege invocate de noi, aducea in discutie
caracterul greoi al procedurilor, faptul ca paza monumentelor ar trebui
efectuata de proprietarii lor (fara sa raspunda la textul de lege invocat in
petitia RV, care specifica foarte clar ca in cazul neglijentei proprietarului,
paza monumentului istoric o preia autoritatea publica), si confirma intentia de
expropriere pentru utilitate publica a monumentului istoric numai pentru Casa
Miclescu.
Cu
siguranta ca Romania Vie nu se va opri aici.
-2-
Chestiunea siturilor arheologice de
pe autostrada A1, tronsonul Sibiu- Orastie/Turdas, ne-a atras atentia cand au
aparut stirile privind descarcarea arheologica de la Turdas, in urma careia o
parte a sitului arheologic urma sa fie distrus in vederea construirii
autostrazii. Lucrul in sine ni s-a parut inacceptabil, Turdasul neolitic fiind
unul din cele mai vechi orase din Europa, a carui existenta este cunoscuta inca
din 1855, si locul unde, in 1875, s-au gasit primele dovezi ale celei mai vechi
scrieri din lume, cu circa doua milenii mai veche decat primele pictograme
sumeriene sau egiptene. Ulterior, am aflat de descoperirile, dar si de
iminentele distrugeri de la Cristian, judetul Sibiu, Miercurea Sibiului,
Tartaria, Sibot.
Prin urmare, cu ocazia deplasarii de
la Sibiu pentru marsul unionist din 9 septembrie, mai multi membri ai RV ne-am
deplasat de-a lungul santierului autostrazii pentru a evalua situatia- Adrian
Lupu avea sa revina pentru a documenta suplimentar si pentru a constata in
final distrugerea sitului de la Sibot- iar la mijlocul lunii depuneam la
Ministerul Culturii si Patrimoniului National o petitie prin care solicitam
anularea certificatelor de descarcare arheologica, modificarea proiectului
autostrazii in vederea devierii sau inaltarii acesteia pe viaducte, astfel
incat sa nu se mai afecteze situri arheologice atat de importante, refacerea si
punerea in valoare a vestigiilor deja afectate si declararea "orasului
preistoric de la Turdas (...) si a celor de la Tartaria si Cristian, ca si a
altor situri neolitice si eneolitice de prima importanta din Romania ca si
patrimoniu UNESCO. Nu trebuie sa uitam ca teritoriul Romaniei a facut parte din
acea Old Europe (Danube) Civilization, ce a cuprins intreg Sud-Estul European
si o mare parte din Europa Centrala, careia ii datoram, pe langa cea sau cele
mai vechi forme de scriere cunoscute la momentul actual, primele orase
sistematizate de pe continent, unele din cele mai vechi temple monumentale si o
arta ceramica de o eleganta ce nu-si mai gaseste rival contemporan decat cel
mult in neoliticul chinez." Ulterior, la inceputul lunii octombrie am
facut o revenire asupra acestei petitii, ca urmare a strangerii unui set
suplimentar de semnaturi.
In momentul in care distrugerea
sitului roman bine conservat de la Sibot a devenit iminenta, am organizat timp
de 4 zile- intre 15 si 18 octombrie- in fata sediului comun al Bibliotecii
Nationale si al Ministerului Culturii si Patrimoniului National o manifestare
culturala cu mesaj de protest. La apelul Romaniei Vii a raspuns si un grup de
protestatari din Sibiu, care a sustinut principalele noastre cereri in fata
sediului Muzeului National "Brukenthal".
In aceleasi zile am fost invitati la
o discutie de directorul acestui muzeu, Sabin Luca, intalnire care a avut loc
la 19 octombrie si a cunoscut numeroase similaritati cu demascarile staliniste
din anii '50; dar care totusi a condus si la unele concluzii utile, reflectate
in scrisoarea deschisa facuta publica ulterior.
Din pacate, demersurile noastre nu
au putut impiedica demolarea ilegala a sitului roman de la Sibot la 22
octombrie, confirmata prin documentarea efectuata de Adrian Lupu si intalnirea
avuta de subsemnatul Alexandru Surcel la sediul Muzeului National de Istorie cu
faimosul Paul Damian.
Concluziile tuturor acestor
intalniri si documentari la fata locului s-au materializat in scrisoarea
deschisa din 28 octombrie, redactata de Romania Vie si sustinuta si de
Asociatia Re.Generation si de Fundatia Culturala "Rosia Montana",
care a facut obiectul unui articol publicat pe o intreaga pagina din „Formula
As” de catre Ion Popescu Longin (dupa ce anterior Viviani Mirica publicase un
articol despre campania RV in „Bursa”).
Ulterior, a avut loc corespondenta pe
email cu reprezentantii companiei transnationale austriece Strabag,
contractorul sectiunii de autostrada respective, care a confirmat ilegalitatea
demolarii sitului de la Sibot, si odata confirmata obtinerea personalitatii
juridice ne-am adresat Parchetului de pe langa Judecatoria Alba Iulia cu o
plangere penala impotriva CNADNR, a Strabag si a tuturor celorlalte parti
implicate. Ulterior, am fost contactati de Inspectoratul Judetean de Politie
Alba, care cu ajutorul dovezilor si declaratiilor furnizate de RV a trimis in
luna martie 2013 cauza catre Parchet cu recomandarea de incepere a urmaririi
penale impotriva mai multor parti, intre care si Directia de Cultura si
Patrimoniu National a Judetului Alba.
Mai trebuie sa mentionez ca
demersurile noastre au fost sprijinite si reflectate si de cei de la
"Adevarul Despre Daci"- Valentin Roman, Daniel Roxin- si ca la randul
nostru i-am asistat pe cei de la Asociatia Centrul Ortodox Filocalia,
presedinte Nick Teodoreanu, sa formuleze o plangere penala referitoare la
Turdas si Tartaria, in legatura cu care acest ONG dispune de un plus de
documentare. Ulterior, in masura in care Asociatia Centrul Ortodox Filocalia a depus respectiva plangere, cele doua ONG-uri
se vor sprijini reciproc in cadrul procesului penal.
-3-
In fine, printr-o petitie adresata
Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiului
Bucuresti, RV a reluat o initiativa mai veche a subsemnatului Alexandru Surcel,
privind conservarea in situ sau
ridicarea pentru colectia Muzeului Bucurestiului a unei firme interbelice bine
conservate sub tencuiala unui bloc vechi de trei etaje de pe Soseaua Panduri,
din zona statiei de autobuz Dr. Mihai Ciuca, care a devenit vizibila in urma
caderii a unei parti a acestei tencuieli. Aceasta firma, pictata direct pe un
calcan al cladirii, apartine unei terase cu orchestra de jazz denumita „Parcul
Tudorica” si dateaza cel mai tarziu din 1947.
-4-
Temele ecologice au fost atinse inca
din ianuarie 2012. Mai recent, printr-un comunicat emis la 23 noiembrie 2012,
RV si-a declarat sustinerea fata de protestul care a avut loc a doua zi in
Piata Unirii din Municipiul Cluj Napoca, la orele 15, din initiativa Campaniei
Salvati Rosia Montana si a Tinerilor Maniosi, fata de actiunile reprobabile ale
Republicii Elene si ale companiei miniere canadiene Eldorado Gold Corporation
in regiunea Halkidiki din nordul Greciei, unde se forteaza de peste 10 ani
deschiderea unei exploatari aurifere cu cianuri in cariera deschisa, similara
proiectului RMGC si celui de la Certej, judetul Hunedoara- in spatele ultimului
aflandu-se acelasi grup de investitori ca si in Halkidiki. De asemenea, prin
acelasi comunicat, RV a protestat fata de referendumul local convocat in
judetul Alba concomitent cu alegerile din 9 decembrie, pentru obtinerea
sustinerii populare locale fata de proiectul RMGC. In aceeasi perioada, in
seara zilei de 28 noiembrie a.c., membri ai Romaniei Vii au luat parte la
manifestarea convocata in Piata Universitatii, concomitent cu alte orase din
tara, de catre Alianta pentru Diversitatea Naturii (ADN).
La 27 februarie 2013, cand intre
6000 si 8000 de manifestanti au inundat strazile Barladului pentru a protesta
fata de reluarea demersurilor Chevron pentru inceperea exploatarii gazelor de
sist prin extrem de periculoasa metoda a fracturarii hidraulice, RV a organizat
un mars de solidaritate in Bucuresti, pe ruta Piata Victoriei si Calea
Victoriei, de pe trotuarul din fata Muzeului „Antipa” pana in dreptul bisericii
Kretzulescu. In acelasi context, printr-o adresa expediata la 1 martie 2013
Consiliului Judetean Vaslui, RV a cerut acestuia sa precizeze din ce surse va
fi luata apa necesara fracturarii hidraulice. De asemenea, RV s-a implicat
alaturi de alte grupuri in organizarea manifestarii din Bucuresti din cadrul
amplului protest pentru interzicerea fracturarii hidraulice care urmeaza sa
aiba loc la 4 aprilie 2013 in mai multe orase din Romania.
-VII-
Promovarea
drepturilor romanilor
din jurul
granitelor
O alta preocupare majora a RV o constituie
promovarea drepturilor romanilor din
jurul granitelor Romaniei si ale Republicii Moldova. Prima actiune
vizand aceasta chestiune a fost o scrisoare deschisa facuta publica la 23 mai
2012- 10 mai pe stil vechi-, data la care aromanii aniverseaza emiterea
iradelei din 1905 prin care Inalta Poarta a recunoscut existenta pe teritoriul
de atunci al Imperiului Otoman a miletului romanesc (natiunii) si a
statuat drepturile acestuia la educatie, serviciu religios si administrare in
limba proprie.
Dupa ce ii felicita pe aromani si
meglenoromani, oriunde s-ar afla ei, cu aceasta ocazie festiva, Romania Vie
afirma urmatoarele: "Prin urmare, desi Grupul informal de
gandire si de actiune ROMANIA VIE saluta aromanii de ziua lor nationala din 23
mai in modul cel mai sincer si mai calduros, membrii acestuia considera ca
aromanii nu sunt un grup etnic separat, ci o parte foarte importanta a
poporului roman, nu atat numeric, cat prin specificul ei uman, lingvistic,
istoric si cultural. De altfel, dincolo de aspectele istorice, majoritatea
lingvistilor considera in mod argumentat aromana ca un dialect al limbii
romane, diferentierea nefiind suficient de mare ca sa se poata discuta de limbi
si de etnii distincte. / Pe de alta parte, Grupul informal de gandire si de
actiune ROMANIA VIE nu uita ca aromanii, ca si meglenoromanii, s-au desprins in
perioade destul de timpurii de trunchiul principal al poporului roman si ca
timp de circa o mie de ani au dus o istorie separata. Este evident ca de-a
lungul veacurilor s-au acumulat diferente lingvistice si culturale care, in
opinia noastra, imbogatesc bagajul limbii si civilizatiei romanesti. Prin
urmare, noi nu dorim asimilarea aromanilor si meglenoromanilor in masa
dacoromana nici chiar pe teritoriul Romaniei. / Asadar, in timp ce
recunoasterea unei minoritati „nationale” este, pentru noi, in afara oricarei
discutii, ea contrazicand traditia istorica si adevarul stiintific, Grupul
informal de gandire si de actiune ROMANIA VIE propune Guvernului si
Parlamentului Romaniei sa urmeze procedurile necesare adoptarii unui proiect de
lege privind ocrotirea si cultivarea pe teritoriul Romaniei a dialectelor
istorice sud-dunarene ale limbii romane si a literaturilor si culturilor
dialectale romanesti corespunzatoare. De asemenea, cerem Presedintelui,
Guvernului si Parlamentului Romaniei sa-si asume cauza promovarii drepturilor
etnice ale aromanilor si meglenoromanilor din Balcani si din diaspora cu
convingerea cu care au facut-o domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Regii Carol I si
Ferdinand I, guvernele Romaniei Mici, clasa politica de acum un veac si, nu in
ultimul rand, intelectualii din toate provinciile romanesti ale acelor vremuri."
La 27 octombrie 2012, cu ocazia
implinirii a 107 ani de la incendierea de catre antartii greci a satului
aromanesc Avdela si a primei scoli romanesti infiintata in regiune in 1867, RV
a marcat o premiera post-belica, organizand in parculetul din intersectia
Izvorul Rece, in imediata vecinatate a Ambasadei Greciei, un pichet la care au
participat nesperat de multe persoane- se notificasera 10 si s-a ajuns pana in
final la 30- la care s-a protestat vizavi de politica combinata a Greciei de
nerecunoastere, de asimilare fortata, dar si de manipulare a minoritatilor
etnice de pe teritoriul sau- in mod special a aromanilor si meglenoromanilor-,
precum si fata de politica acestei tari de mituire a aromanilor si
meglenoromanilor din Albania si FYROM pentru a se declara greci. Romania Vie a
fost sprijinita in aceasta actiune de Proiectul Avdhela Biblioteca Culturii
Aromane. Desi de destul de mica amploare, pichetarea Ambasadei Greciei a avut
reverberatii neasteptate, RV fiind ulterior contactata pana si din capitala
FYROM, Skopje.
Duminica, 25 noiembrie 2012, RV a
marcat de data aceasta o premiera istorica, organizand prima demonstratie care
a avut loc vreodata la sediul Ambasadei Ucrainei pentru a: "
- cere renuntarea la
practica statului ucrainean de a diviza minoritatea romana, de circa 600
de mii de persoane, in moldoveni si romani.
- solicita aplicarea
corecta a recent adoptatei legi a limbilor regionale in raioanele din
Ucraina cu populatie romaneasca.
- pretinde acordarea
minoritatii romane din Ucraina de drepturi identice cu cele de care se
bucura minoritatile alogene pe teritoriul Romaniei;
- insista pentru
incetarea tuturor lucrarilor de pe canalul Bastroe, care ameninta mediul
unic al rezervatiei biosferei Delta Dunarii."
-VIII-
Alte
preocupari
-1-
In alta ordine de idei, Romania Vie monitorizeaza
actiunile autonomiste si populiste din judetele Harghita si Covasna,
considerand ca acestea nu pot decat aduce prejudicii bunei relatii dintre
romanii majoritari si maghiarii minoritari, expunandu-i pe ultimii la izolare
si saracire accentuata. RV si-a facut cunoscut punctul de vedere intr-un
comunicat emis in 6 septembrie 2012, in contextul manifestarii de la Sf.
Gheorghe legata de situatia Colegiului Szekely Miko: "Inainte de orice,
facem precizarea ca ii respectam pe concitadinii nostri de nationalitate
maghiara, ca suntem constienti de plusul de valoare pe care cei mai multi
dintre ei il aduc societatii romanesti si de faptul ca prin cultura lor
specifica acestia imbogatesc civilizatia Romaniei. Ne opunem ferm oricui ar
dori sa impuna o politica de asimilare fortata si aculturare a oricarei
minoritati nationale, inclusiv a maghiarilor si chiar ne bucuram ca pe
teritoriul Romaniei exista si populatii maghiarofone cu o specificitate ce nu
se regaseste in Ungaria, asa cum sunt secuii si ceangaii. Cu toate
intorsaturile ei, nu o data conflictuale, consideram ca istoria comuna de o mie
de ani nu ne desparte, ci ne uneste.
Stim ca foarte multi
maghiari din Romania gandesc si simt exact ca si noi. Din pacate, nu acelasi
lucru se poate spune despre cei mai multi dintre politicienii maghiari, care nu
sunt nimic altceva decat o parte componenta a clasei politice corupte din
Romania, clasa ce trebuie inlocuita in integralitatea ei. Asadar, asemenea
politicienilor romani, ascund interese meschine si masinarii menite sa-i
imbogateasca pe ei in spatele unor discursuri sforaitoare si populiste,
eventual in numele unor cauze inexistente. (...)
Facem apel la toti cetatenii
romani de etnie maghiara sa observe ca autonomia este, de fapt, un deziderat
realizat si ca UDMR si celelalte factiuni politice etnice maghiare si-au
indeplinit pe deplin scopul pentru care au fost create. In mod democratic
maghiarii detin majoritatea, uneori absoluta, in consiliile locale si judetene
ale unitatilor administrativ teritoriale in care ei sunt majoritari. Inclusiv
prefectii, subprefectii, directorii de deconcentrate si ceilalti functionari
publici cu pozitii de raspundere reprezentand statul sunt maghiari in aceste
judete si localitati. Maghiarii au reprezentare si in acele consilii in raza
carora sunt minoritari si este suficient ca ei sa reprezinte minimum 20% din
ansamblul populatiei si sa si-o doreasca pentru ca inscriptiile publice sa fie
bilingve. De asemenea, ei au dreptul sa se adreseze in limba maghiara
administratiei de stat si in justitie. Toate acestea sunt drepturi care nu au
analog in Europa si in lume decat cu foarte rare exceptii de tipul Finlandei si
Spaniei, iar daca unitatile autoguvernate maghiare se numesc judetele Harghita
si Covasna si nu Tinutul Secuiesc, asta nu stirbeste cu nimic autonomia
existenta.
Asadar, apelam la maghiari
sa nu se lase atrasi in jocuri politicianiste ale unor partide care nu mai au
nicio justificare logica de a exista si au nevoie sa lanseze teme false ca sa
mai adune voturi, astfel ca liderii lor sa-si mentina privilegiile si
modalitatile de a fura din banul public, in primul rand din bugetele locale ale
comunitatilor maghiare. Viitorul nostru este oricum comun si nu divergent,
chiar viitorul Romaniei si Ungariei ca tari este convergent, asa ca hai sa ne
preocupam mai mult asupra cum sa facem sa ne fie bine tuturor."
Romania Vie nu a putut ramane
indiferenta la recenta escaladare a provocarilor politicianiste din cele doua
judete, astfel ca in februarie-martie 2013 a adresat o serie de petitii
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratie Publica, Ministrului
Delegat pentru Mediu de Afaceri, IMM-uri si Turism, Ministerului Afacerilor
Externe, S.C. Romexpo S.A. cerand: clarificarea legislatiei cu privire la ce
drapele se pot arbora pe sediile institutiilor publice centrale si locale ale
statului roman, astfel incat sa inceteze isteria steagurilor secuiesti;
declararea ambasadorului Ungariei Oszkar Fuzes
ca persona non grata pentru
declaratiile acestuia invazive in politica Romaniei; stoparea organizarii in
cadrul Targului de Turism de la Bucuresti de catre Consiliul Judetean Harghita
a unui stand al „tinutului secuiesc”, in loc ca acel stand sa reprezinte
respectivele judete. Cu privire la acest ultim subiect, la data de 15 martie
2013 s-a primit raspunsul Ministrului Delegat pentru Mediu de Afaceri, IMM-uri
si Turism, doamna Maria Grapini, care a anuntat Romania Vie ca a trimis o
adresa catre S.C. Romexpo S.A. cerandu-le sa explice cum de au acceptat in
ultimii trei ani organizarea unui stand facand trimitere la o entitate
teritorial-administrativa inexistenta.
-2-
Intrucat de la 1 aprilie 2012 a
devenit disponibila procedura initiativei cetatenesti europene, prevazuta de
Tratatul de la Lisabona, Romania Vie a lansat la 7 noiembrie 2012, cu ocazia
implinirii a 95 de ani de la "Marea Revolutie Socialista din
Octombrie", dar facand referire si la cei 67 de ani scursi de la prima
mare demonstratie anticomunista din Europa ocupata de sovietici, ce s-a
consumat si a fost inecata in sange cu pretul a 76 de vieti in Bucurestii
anului 1945, la 8 noiembrie, si avand in vedere si cei 25 de ani impliniti la
15 noiembrie de la revolta de la Brasov din 1987, o campanie pentru
declansarea unei inititive cetatenesti prin care sa se pretinda condamnarea
neechivoca la nivelul Uniunii Europene a comunismului ca si sistem politic si
ideologie. Pana in prezent Parlamentul European a condamnat in anul 2009
doar stalinismul in conexiune cu nazismul si cu declansarea celui de-al doilea
razboi mondial. Acesta a fost un pas inainte, dar nu si suficient pentru
clasarea comunismului acolo unde acesta trebuie sa ajunga, alaturi de fascism
si de nazism, printre totalitarismele impotriva carora trebuie educata
populatia si care nu mai trebuie sa aiba sansa de a se repeta vreodata.
ARV a desfasurat un ultim eveniment
in anul 2012 legat cumva de aceeasi tema, si anume o actiune comemorativa cu
lumanari si flori in 21 decembrie in locul nasterii sale, Piata
Universitatii. Ulterior acesteia, membrii Romaniei Vii au luat parte la marsul
comemorativ organizat de Asociatia 21 Decembrie si de Noii Golani pe ruta Piata
Universitatii- bulevardul Nicolae Balcescu- bulevardul Magheru- Piata Romana,
bulevardul Dacia- Calea Victoriei- Piata Revolutiei, lor revenindu-le sarcina
de a tine cateva discursuri la inceputul si la finalul acestui mars.
-IX-
MANIFESTARI
CULTURALE
Romania Vie nu este insa interesata
numai de proteste, actiuni petitionare si participarea la dezbateri publice, ea
considera cultura militanta o forma de actiune civica extrem de importanta si
intentioneaza ca pe viitor sa se implice tot mai mult in organziarea unor
astfel de evenimente.
O prima actiune de acest gen a fost
evenimentul „Teama de Eminescu”, organizat la Clubul Taranului Roman in seara
aniversarii nasterii marelui poet, prozator si publicist, 15 ianuarie 2013.
Acesta a cuprins un film documentar produs de catre ARV, o expozitie de
pictura, recitaluri de poezie si alte lecturari din textele eminesciene, discursuri,
interludii muzicale, un moment al publicului. Cu o durata de trei ore, acest
eveniment s-a dovedit un real si neasteptat succes.
Prin urmare, Romania Vie are in
vedere si alte evenimente culturale, asupra carora va comunica mai multe la
momentul potrivit.
Alexandru
Surcel, Bucuresti
martie 2013