Interviu Epoch Times privind legea antifrack

http://epochtimes-romania.com/news/exclusiv-ce-prevede-noua-lege-antifracturare-depusa-la-parlament-video---221162

Proiect de lege privind metodele de exploatare ale hidrocaburilor neconvenţionale (gaze de şist)

Asociaţia ROMâNIA VIE vă informează cu privire la intrarea în procesul legislativ a proiectului de Lege privind metodele de extracţie a hidrocarburilor neconvenţionale pe teritoriul României, înregistrat la Senatul României, primă cameră sesizată, sub nr. B358/2014, ce urmează a fi dezbătut de către acesta în procedură de urgenţă.

Precizăm că acest proiect îşi propune să suplinească vidul legislativ existent în prezent în materia hidrocarburilor neconvenţionale, devenit o problemă de maximă importanţă în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a acordat numeroase concesiuni pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist, iar activităţile de explorare au şi început. De asemenea, proiectul de lege are scopul de a stopa folosirea oricăror metode periculoase pentru mediu şi implicit pentru comunităţile locale şi pentru economia unor regiuni întregi, de tipul fracturării hidraulice de mare volum. Proiectul crează şi un mecanism de control parlamentar şi din partea societăţii civile într-un domeniu în care, în prezent, transparenţa liseşte practic cu desăvârşire, sub forma unei Comisii Naţionale de evaluare a rezervelor de hidrocarburi neconvenţionale şi a metodelor de explorare şi exploatare a acestora, precum şi a unei raportări anuale din partea Guvernului României, după modelul francez.

Subliniem că promovarea proiectului de lege reprezintă unul din rarele momente de colaborare între societatea civilă autentică şi parlamentari români, acesta şi expunerea de motive fiind redactate în interiorul asociaţiei noastre, iar ulterior, cu unele mici ajustări, fiind introduse în procesul legislativ de către senatorul Ioan Iovescu şi deputaţii Tudor Ciuhodaru, Catalin Daniel Fenechiu, Liliana Minca, Ştefan Petru Dalca, Mihai Deaconu şi Remus Cernea, cărora le mulţumim pentru sprijinul acordat şi pentru viitoarea lor activitate în susţinerea în continuare a adoptării proiectului de lege.

Le mulţumim de asemenea persoanelor care ne-au ajutat în calitate de consultanţi şi a căror contribuţie a fost una semnificativă, între care putem cita pe dr. Cristina Cânepă, Georgeta Ionescu, prof. emerit Afrodita Iorgulescu etc.

Poziţia Ministerului Român de Externe vizavi de criza ucraineană

Iată răspunsul scris primit ieri din partea Direcţiei Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României faţă de de petiţia depusă în cadrul evenimentului Împotriva războiului de Ziua Victoriei, desfăşurat vineri, 9 mai a.c., la orele 18, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, în Mun. Bucuresti, Aleea Alexandru nr. 31, sector 1, 011822, prin care s-a:

1. solicitat Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa implicarea mai determinată în vederea stopării agresiunii Federaţiei Ruse asupra Ucrainei şi a restabilirii ordinii de drept în relaţiile internaţionale.
2. cerut Ministerului Afacerilor Externe al României să contribuie în mod activ la procesele de stabilizare a situaţiei din Ucraina, dar mai ales pentru protejarea minorităţii române din Ucraina şi în special a etnicilor români din regiunea Odessa, care include şi teritoriul istoric românesc al Bugeacului (ai căror reprezentanţi menţionaţi mai jos au cerut sprijinul ferm al României), dar şi din regiunile Mikolaiv, Herson, Kirovograd şi din Republica Autonomă Crimeea, care sunt ameninţaţi în mod direct de a deveni locuitorii unui teatru de război.
3. insistat ca Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni să ia măsuri pentru rezolvarea problemelor recent semnalate de reprezentanţii Asociaţiei Naţional-Culturale „Basarabia” a Românilor din Regiunea Odessa deputaţilor din Comisia pentru Românii de Pretutindeni, dar şi printr-o scrisoare deschisă: reducerea numărului de şcoli româneşti din regiune de la optsprezece în 1997 la cinci în prezent, absenţa unui centru cultural românesc, lipsa cărţilor în limba română, a legăturilor economice cu România învecinată, organizarea de evenimente culturale româneşti, întârzierea convocării Congresului Românilor de Pretutindeni etc.
4. cerut imperativ îndeplinirea procedurilor pentru revocarea ambasadorului României în Republica Moldova, dl. Marius Lazurcă, pentru declaraţiile şi acţiunile antiunioniste ale acestuia.

În mod simbolic, această manifestare pentru pace s-a desfăşurat la 9 mai, dată la care în Federaţia Rusă celebrează atât pe teritoriul propriu, cât şi în celelalte foste republici sovietice, Ziua Victoriei, marcând capitularea Germaniei naziste la finele celui de-al doilea război mondial. Conduita actuală a Federaţiei Ruse aminteşte mult prea mult de comportamentul Germaniei în perioada premergătoare izbucnirii celui mai tragic conflict global, iar acest lucru trebuie subliniat înainte de a fi prea târziu.