A inceput ancheta ca urmare a plangerii penale formulata de Asociatia Romania Vie in urma distrugerii importantului sit arheologic roman de la Sibot de catre CNADNR si multinationala STRABAG
CHESTIONAR
privind activităţile de nivelare a sitului arheologic (vicus) de la Şibot 3 (jud. Alba)
(petent Alexandru Cristian Surcel, preşedinte Asoc. România Vie)
1. Care este obiectul de activitate al asociaţiei România Vie; dacă are arheologi (experţi) între membrii săi sau beneficiază de consultanţă din partea unor arheologi (experţi sau specialişti).
Articolul 5- Scopul asociatiei.
5.1. Scopul asociatiei este acela de promovare a cauzelor si obiectivelor civice si ecologice, de refomare a societatii romanesti, prin organizarea si desfasurarea de reuniuni, simpozioane si conferinte, manifestari de protest, promovarea de petitii, declaratii, scrisori deschise, intocmirea de declaratii cu caracter doctrinar, programe si liste de revendicari, evenimente culturale, activitati sportive etc.
Articolul 6- Obiectivele asociatiei.
6.1. Asociatia are urmatorul obiect de activitate:
a) Alte activitati asociative (Cod CAEN 949): activitati ale altor organizarii neclasificate in alta parte (Cod CAEN 9499)- ca obiectiv principal- si anume manifestari de protest, promovarea de petitii, declaratii, scrisori deschise, intocmirea de declaratii cu caracter doctrinar, programe si liste de revendicari, militantismul pentru sensibilizarea opiniei publice la problematica civica si ecologica, colectarea de fonduri, sustinerea diverselor activitati comunitare si educative, protectia si apararea intereselor diverselor categorii de persoane, organizarea de reuniuni si intalniri.
b) Activitati suport pentru interpretare artistica (spectacole) (Cod CAEN 9002).
c) Alte activitati sportive (Cod CAEN 9319).
d) Activitati de editare a cartilor (Cod Caen 5811), activitati de editare a revistelor si periodicelor (Cod CAEN 5814), precum si alte activitati de editare (Cod CAEN 5819) si anume materiale educative, carti si brosuri in scopul promovarii cauzelor si obiectivelor civice si ecologice, de refomare a societatii romanesti.
e) Invatamant in domeniul sportiv si recreational (Cod CAEN 8551), invatamant in domeniul cultural (limbi straine, muzica, teatru, dans, arte plastice, si alte domenii) (Cod CAEN 8552) si alte forme de invatamant n.c.a. (Cod CAEN 8559).
Alte activitati recreative si distractive neclasificate in alta parte (Cod CAEN 9329.
In ce priveste expertiza de specialitate, inainte de a depune plangerea penala am avut intalniri cu mai multi reputati arheologi, intre care domnul Sabin Luca, directorul Muzeului National „Brukenthal” din Sibiu, si domnul Paul Damian, director adjunct al Muzeului National de Istorie al Romaniei, deloc intamplator chiar coordonatorul echipei de arheologi care a efectuat lucrarile de salvare de la Sibot 3. Astfel am luat in considerare in plan stiintific opiniile acestora.
Sub aspectul respectarii procedurilor legale privind descarcarea de sarcina arheologica si intinderea in spatiu si timp a regimului de protectie al sitului arheologic, precizez ca avem in randurile asociatiei doi avocati, perfect capabili sa estimeze daca legea a fost respectata sau incalcata.
2. Când şi cum aţi aflat despre descoperirea sitului arheologic de la Sibot 3 (vicus roman)şi cum aţi aflat despre intenţia distrugerii sitului după procedura de descărcare arheologică?
Atentia ne-a fost atrasa de informatiile care au circulat in presa in lunile septembrie- octombrie 2012 cu privire la descoperirile arheologice de pe traseul autostrazii A1, pe sectiunea dintre Sibiu si Orastie/Turdas. In mod special ne-au atras atentia informatiile cu privire la sapaturile de la Turdas, unul din cele mai importante orase neolitice din Europa si din lume, despre care domnul Sabin Luca, amintit mai sus, a afirmat ca dupa finalizarea cercetarilor se va elibera certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru portiunea afectata de traseul autostrazii, urmand ca autostrada sa fie edificata fara a se proceda la devierea sau inaltarea acesteia pe un viaduct. Domnul Luca a mai afirmat atunci ca vestigiile arheologice pierdute ca urmare a construirii autostrazii vor fi reconstituite sub forma unei replici, langa autostrada.
Cum noi suntem de principiul conservarii vestigiilor foarte importante in situ ne-am deplasat in jur de 9 octombrie pe traseul A1, pentru a constata cu ochii nostri situatia. La Turdas era deja prea tarziu sa se mai intervina, dar am descoperit in schimb ca situl roman Sibot 3 se afla inca in plina cercetare si intr-o stare de conservare foarte buna. Aceasta prima deplasare a fost efectuata de catre domnul Adrian Lupu, membru al asociatiei, si de catre subsemnatul. Ulterior, domnul Lupu a mai fost de doua ori in zona, pentru a urmari desfasurarea evenimentelor, ultima oara la cca o zi dupa distrugerea sitului.
In ce priveste intentia distrugerii, pe langa faptul ca in legatura cu toate siturile arheologice din zona autostrazii A1- Turdas, Cristian, Tartaria, Sibot etc.- s-a afirmat de la bun inceput, in presa, ca nu se va lua masura conservarii in situ pentru niciunul dintre acestea, am avut o prima confirmare in cadrul intalnirii de la Muzeul National „Brukenthal” cu domnul Sabin Luca, desfasurata in data de 19 octombrie 2012. Domnia sa ne-a precizat ca din cate cunoaste, domnul Paul Damian intentioneaza sa propuna ingroparea si nu distrugerea celor mai relevante ruine de la Sibot, dar in ultima instanta aceasta decizie este la latitudinea constructorului.
Ulterior, in discutia avuta in data de 23 octombrie 2012 cu domnul Paul Damian, acesta a confirmat ca a facut respectiva recomandare, dar ca este foarte probabil ca sit-ul sa fi fost integral distrus de catre constructor. Domnia sa a adaugat ca este practica curenta in Romania ca antreprenorii unor astfel de lucrari de infrastructura sa nu mai astepte finalizarea procedurilor legale obligatorii si eliberarea certificatului de sarcina arheologica, ci sa treaca direct la desfiintarea vestigiilor, desi aceasta conduita este complet ilegala si constituie, in realitate, infractiune.
3. Ce cunoaşteţi că s-a întâmplat efectiv la finalizarea cercetărilor arheologice: situl (clădiri, străzi etc.) a fost distrus de buldozere prin nivelare, a fost acoperit de pământ, a fost distrus parţial etc. Deţineţi cumva imagini de la acest eveniment sau cunoaşteţi şi puteţi indica persoane care au asistat la acesta.
Stim ca in ziua de vineri, 20 octombrie 2012, echipa domnului Paul Damian a notificat constructorului Strabag finalizarea cercetarii in teren si ca cel mai tarziu luni, 22 octombrie 2012, toate ruinele, inclusiv cele pe care domnul Damian sustine ca le-a propus pentru ingropare, fusesera demolate. Exact aceasta era situatia marti, 23 octombrie 2012, cand domnul Adrian Lupu a efectuat o noua deplasare la Sibot si a documentat fotografic distrugerea. Astfel, avem fotografii efectuate si inainte, in timpul cercetarilor arheologice, si in 23 octombrie 2012, diferenta fiind astfel usor de sesizat, iar soarta ruinelor evidenta.
4. Dacă aţi luat legătura cu responsabilul ştiinţific al cercetărilor arheologice din acest sit, când, în ce circumstanţe, ce anume v-a comunicat în legătură cu regimul juridic, destinaţia sitului arheologic ? Aţi consemnat discuţia (discuţiile) sub o anumită formă?
Asa cum v-am precizat deja, am avut personal o intalnire cu domnul director adjunct Paul Damian, care a fost responsabilul stiintific al cercetarilor arheologice din situl Sibot 3. Intentionam sa am aceasta intalnire imediat dupa cea de la Sibiu cu domnul Sabin Luca, iar evenimentele din 22-23 octombrie 2012 au precipitat-o. Am intocmit un briefing al acestei intalniri, care a fost cuprins intr-un comunicat pe care Asociatia Romania Vie l-a facut public in mediul online si pe care imi permit sa vi-l citez:
Tot marti, 23 octombrie, Alexandru Surcel din partea Grupului de Gandire si de Actiune ROMANIA VIE a avut o intalnire cu Paul Damian, discutia purtandu-se in biroul acestuia din incinta Muzeului National de Istorie al Romaniei (numit mai departe MNIR). Reproducem mai jos briefingul acestei discutii, cu remarci privind situatie de fapt constatata la Sibot si concluzii, care vor fi puse in bold.
Legat de Sibot, Paul Damian a confirmat ca cercetarea s-a incheiat sambata, 20 octombrie, fapt ce a fost notificat constructorului Strabag, cu care MNIR avea contract. Paul Damian a mai precizat ca a recomandat ingroparea in fundatiile autostrazii si nu demolarea unei parti a ruinelor, in special a zidurilor legate cu mortar- intrucat exista si ziduri legate cu pamant, mai greu de conservat odata expuse. Strabag ar fi acceptat de principiu, dar nu stia sigur daca recomandarea a fost respectata. Intrebat daca poate afla, a confirmat si a raspuns afirmativ la rugamintea noastra de a se interesa si a ne informa si pe noi. Suntem totusi rezervati daca ne va spune ceva si nu ramane decat sa asteptam. Intre timp, in urma deplasarii lui Adrian Lupu la fata locului stim ca Strabag nu a tinut seama de propunarea domnului director Damian.
Paul Damian a mai specificat ca obiceiul de a demola cu buldozerele fara a mai astepta eliberarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica, pe raspunderea constructorului, imediat ce arheologii notifica sfarsitul cercetarii, este o practica curenta in Romania. El a admis ca acest fel de a proceda incalca prevederile legii, dar ca o nota generala atitudinea lui era una indulgenta, din motivele pe care le voi descrie mai jos.
Revenind la Sibot, Paul Damian a confirmat ca acesta nu era un sit inregistrat, chiar daca a fost strapuns de drumul national, intrucat acesta din urma a fost construit in anii '30 si '40, cand nu prea exista legislatie in materie de patrimoniu arheologic. De altfel, avand in vedere marimea si gradul de conservare a vicus-ului si cimitirului acestuia, cercetarea Sibotului a fost prelungita cu doua luni peste termenul convenit initial.
Per total, MNIR a avut in lucru pe tronsonul I Sebes- Orastie, unde antreprenor e Strabag, 11 situri arheologice, din care numai unui era cunoscut anterior. Din aceste 11 situri au fost recoltate peste 20 de tone de material arheologic.
Intre cele 11 situri s-a aflat si cel de la Tartaria afectat de autostrada, care nu este, asa cum am crezut initial, orasul neolitic, ci o asezare din prima epoca a fierului (Hallstatt), asadar tracica sau dacica timpurie.
Paul Damian a mai mentionat si alte situri foarte interesante din punct de vedere stiintific descoperite si cercetate ca efect al lucrarilor la A1, din care l-am retinut pe cel de la Uroiu, de langa Deva, actualmente un deal ce a format candva un ostrov al Muresului. Aici, la 6-7 metri sub nivelul solului- atat de adanc din cauza aluviunilor aduse de Mures in sute de ani-, au fost gasite bordeie dacice contemporane cu cetatile si orasele din munti, din perioada clasica a civilizatiei dacice, o descoperire rara in regiunile joase de podis sau campie, unde majoritatea asezarilor dacice, situate pe inaltimi mai usor de aparat sau pe maluri de rauri, au disparut in urma eroziunii naturale.
Per total, Paul Damian ne-a comunicat ca se estimeaza ca in medie la fiecare 100 km de autostrada exista 20-25 de situri arheologice. In mod cert el vede in constructia de autostrazi si in banii europeni absorbiti pentru asta o mare sansa pentru cercetarea arheologica, insistand ca in ultimii doi ani s-a cercetat si s-a descoperit cat in multi ani anteriori. A adus ca exemplu si Ungaria, unde, anterior Romaniei, constructia de autostrazi ar fi determinat un adevarat "boom" al arheologiei. Asta explica si indulgenta cu care el pare sa priveasca incalcarea legii de catre constructori gen Strabag si demolarea unor situri inainte de a exista toate actele cerute de lege; ca si Sabin Luca, Paul Damian a adus in discutie argumente ale constructorului, care nu constituie problema arheologului, precum termenele contractuale fata de dezvoltator.
Un input interesant a fost cel de pe parte procedurala. Paul Damian a confirmat ca pe baza raportului/rapoartelor de cercetare, Comisia Nationala de Arheologie face o recomandare, dar acesta e doar un organism consultativ. Prin urmare, Directiile Judetene de Cultura si Patrimoniu, din subordinea Ministerului, pot elibera certificate de de descarcare de sarcina arheologica care sa contrazica recomandarile Comisiei.
S-a atins in discutie si problema Rosiei Montane, unde Damian s-a aratat clar ca un "prieten" al proiectului miner, insistand ca acesta se va face si ca cercetarea galeriilor din masivul Calnic a fost una distructiva, arheologii fiind chemati sa faca cercetarea in perspectiva unei exploatari miniere si nu a parcului arheologic de care se vorbeste acum. El a mai insistat ca fara aceasta cercetare, nici nu s-ar fi stiut cate se stiu acum despre Rosia Montana.
Am mai discutat despre Valea Oltului, vechi drum roman punctat de numeroase situri, mai ales castre. Paul Damian a anuntat ca este foarte linistit in legatura cu aceasta zona, intrucat autostrada va trece la inaltime, unde este posibil sa se puna probleme de mediu, nu de arheologie, toate siturile fiind in vale.
O mentiune speciala a mai facut Paul Damian despre Micia, un castru asociat cu o importanta canaba, practic un oras, situat la Deva, care a fost ocolit de autostrada dupa multe insistente ale arheologilor, dar mai putin ca rezultat al acestora cat al calculelor economice determinate de durata prea lunga a cercetarilor. O alta poveste de succes este Pianu de Jos, unde 20 ha de oras neolitic si ceva epoca bronzului au fost cumparate si servesc doar ca islaz, activitate ce nu distruge vestigiile ingropate.
Paul Damian a mai amintit cum se mai ataca arheologii intre ei. De asemenea, in plan politic, desi a pomenit de cum au atacat Berceanu si Basescu arheologii ca "tin in loc" constructia autostrazilor, a gasit numai cuvinte de lauda pentru Andrei Plesu si, mai ales, Anca Boagiu.
5. Aţi luat legătura cu alţi arheologi cu privire la subiectul mai sus enunţat?
Da, asa cum am precizat deja mai sus, am avut discutii si cu domnul Sabin Luca, dar si cu unii dintre colaboratorii acestuia.
6. Aţi luat legătura cu instituţiile implicate în realizarea proiectului autostrăzii (Strabag, CNADNR, Muzeul Naţional de Istorie a României, Ministerul Culturii). Ce răspunsuri aţi primit de la acestea şi ce acte, înscrisuri (contractele de prestări servicii) au rezultat în urma discuţiilor. Solicităm depunerea lor în copie, la dosar.
In primul rand, inca de la jumatatea lunii octombrie 2012, am depus o petitie la Ministerul Culturii si Patrimoniului National, asupra careia am facut ulterior o revenire, completand listele de semnaturi. In urma acestei petitii am avut intalnirea de la Muzeul National „Brukenthal”. Nu exista insa inca niciun raspuns formal la aceasta petitie si nici nu s-a dat curs inca cererii noastre de a fi primiti in audienta de domnul ministru de resort.
Ne-am adresat de asemenea publicului cu o scrisoare deschisa pe care au mai semnat-o si alte ONG-uri- Fundatia Culturala Rosia Montana, Re.Generation-, fara a primi insa vreun raspuns formal.
Imediat dupa distrugerea sitului Sibot 3, pe langa intalnirea cu Paul Damian de la MNIR, ne-am adresat prin email tuturor partilor relevante- CNADNR, Strabag, MCPN, DJCP Alba- in ideea de a verifica legalitatea demolarii ruinelor romane. Ne-a respuns doar Strabag, iar corespondenta cu acestia v-am pus-o deja la dispozitie, concluzia noastra fiind ca demolarea s-a efectuat cu incalcarea flagranta si de natura penala a legii, astfel cum este detaliat in plangerea penala.
7. Ce anume se înţelege prin expresia din sesizarea dumneavoastră: a notificat constructorului faptul că a încheiat etapa de excavaţii propriu-zise, legată de afirmaţia arheologului Paul Damian, responsabilul cercetării arheologice.
Cercetarea arheologica cuprinde de fapt doua etape: cea de teren, adica sapaturile propriu-zise, cu fotografierea si inregistrarea tuturor celor ce se gasesc in situ, iar apoi ridicarea artefactelor si a resturilor biologice, iar apoi etapa de laborator, in care se examineaza indeaproape toate obiectele provenite din situl arheologic si se intocmeste raportul de sapaturi. De fapt, cercetarea arheologica nu se considera incheiata pana cand nu este finalizat raportul de sapaturi. De altfel, acesta trebuie avut in vedere pentru eliberarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica sau, dimpotriva, pentru clasarea sitului in vedere protectiei ulterioare. Ei bine, ceea ce Paul Damian a notificat Strabag in data de 20 octombrie 2012 nu a fost incheierea efectiva a cercetarii arheologice, ci doar finalizarea primei etape, aceea de cercetare in teren.
8. Aţi desfăşurat o intensă campanie, inclusiv media, pentru salvarea acestui sit arheologic. Puteţi să ne indicaţi unde aţi prezentat cazul (presa, TV, reviste de specialitate etc.)
Comunicatele noastre si scrisoarea deschisa mentionata mai sus au circulat in mediul online. De aici au fost preluate si de catre Adevarul Despre Daci si prezentate la Nasul TV, unde acest grup realizeaza o emisiune. Primul ziar care a publicat un articol despre campania noastra, in perioada 15-18 octombrie 2012, a fost „Bursa”, sub semnatura domnisoarei Viviani Mirica. Ulterior, un articol amplu, de o pagina, a aparut in „Formula AS”, anul XXII, nr. 1046, in noiembrie 2012, sub semnatura domnului Ion Longin Popescu.
9. Dacă aţi identificat, în cadrul investigaţiilor Asociaţiei, un act normativ oficial, emis de MCPN, privind cercetările arheologice preventive la autostradă, în care să fie precizate excepţiile de la regula obţinerii Certificatului de Sarcină arheologică înainte de efectuarea lucrărilor propriu-zise (antreprenorul să nu mai aştepte eliberarea certificatului de eliberare de sarcina arheologică şi să treacă la desfiinţarea vestigiilor rămase în teren imediat ce este notificat de sfârţitul cercetărilor în teren). Dar din Contractul încheiat între MNIR şi STRABAG (?) rezultă o astfel de excepţie?
Nu am vazut si nici nu ni s-a spus ca ar exista un astfel de act normativ oficial care sa stabileasca exceptii, iar daca un astfel de act normativ ar exista, el ar fi, din punctul nostru de vedere, lovit de nulitate absoluta, niciun guvern neavand dreptul sa dea aprioric unor firme de constructii dreptul sa distruga situri arheologice, inainte de a se putea evalua importanta stiintifica si culturala a acestora.
Cu atat mai putin ar putea MNIR impreuna cu o companie privata sa agreeze un astfel de aranjament monstruos, iar el sa fie considerat valabil in fata legii. Precizez insa ca nu ni s-a pus la dispozitie vreo copie a contractului din MNIR si Strabag (iar in cazul „Brukenthal” ni s-a specificat caracterul confidential al contractului cu Strabag). Totusi, din cele spuse de domnul Paul Damian (a se vedea mai sus), nu a rezultat existenta vreunei clauze speciale in contract, ci a unei „cutume” care, in mod evident, nu poate fi decat ilegala.
10. Ce cunoaşteţi despre rolul CNADNR în ecuaţia efectuării cercetărilor arheologice preventive la Autostrada Orăştie-Sibiu?
Nu cunoastem ca CNADNR sa aiba o legatura contractuala cu MNIR, desi aceasta nu este exclusa. Practic, CNADNR este in pozitia dezvoltatorului si are un contract de antrepriza cu Strabag, dar nici acesta nu ne-a fost pus la dispozitie, pe motiv de confidentialitate. Totusi, in opinia noastra, cu atat mai mult cu cat reprezinta statul roman, CNADNR este razpunzator pentru contractorii sai.
11. Aţi intrat în posesia Raportului de cercetare arheologică a sitului de la Şibot 3?
Nu si nici nu am gasit referinte pe internet, unde astfel de rapoarte de fac publice. Este foarte posibil ca acest raport de cercetare arheologica sa nu fie inca finalizat, avand in vedere importanta sitului si numarul descoperirilor facute acolo.
12. Vă solicităm să ne indicaţi şi alte persoane (arheologi, localnici, membrii ai asocaţiei), care ar putea fi audiate cu privire la acest caz.
Dintre membrii Asociatiei Romania Vie ar trebui audiat domnul Adrian Lupu, de asemenea domnul Paul Damian, director adjunct al MNIR, membrii echipei de arheologi care a lucrat efectiv la Sibot 3, membrii echipei de constructii care au demolat situl. Daca ne vom aduce aminte si de alti martori, va vom informa.
13. Dacă doriţi să menţionaţi alte aspecte legate de acest caz
Cazul Sibot 3 este departe de a fi unic si trebuie privit in ansamblul distrugerilor care au avut loc pe traseul A1, cel putin intre Sibiu si Orastie/Turdas. Plangerea noastra penala s-a referit la el pentru ca este cazul pe care l-am putut documenta si urmari cel mai bine si pentru care, atunci cand l-am descoperit, nu era inca prea tarziu sa se mai faca ceva pentru salvarea sa. Dar, noi consideram ca se cere o ancheta mai ampla si credem ca Parchetele de pe langa Judecatoriile competente (Sibiu, Alba Iulia etc.) ar trebui sa se sesizeze si pentru celelalte situri arheologice afectate, cel putin din acel tronson de autostrada, cum ar fi: Cristian, Tartaria, Turdas etc.
Presedinte al Asociatiei Romania Vie
av. Alexandru Surcel
Organ de cercetare penală
Scms. Ciută Marius-Mihai
