Scrisoare deschisă către guvernele SUA şi Regatului Unit

STIMAŢI DOMNI, Noi,  Asociaţia ROMÂNIA VIE, un ONG românesc născut şi format în contextul miscărilor din Piaţa Universităţii, Bucureşti, din anii 2012-2013, suntem din ce în ce mai îngrijoraţi de agresiunea manipulată din exterior la care vecinul estic al ţării noastre, Ucraina, este supus de la momentul înlăturării fostului preşedinte, dl. Victor Ianukovici. Considerăm că anexarea Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă şi rebeliunea armată pro-rusă în curs în regiunile de est şi de sud ale ţării reprezintă acţiuni inacceptabile, amintind prea mult de evenimentele care au precedat declanşarea celui de-al doilea război mondial. De asemenea, aceste evenimente sunt cu atât mai tulburătoare cu cât ele au loc în aceeaşi parte a lumii în care sunt situate statele româneşti, România şi Republica Moldova. Să nu uităm că România şi Principatele care au precedat existenţa modernă a ţării noastre au fost supuse de repetate ori imperialismului rusesc şi sovietic, că Republica Moldova a trecut prin procese foarte asemănătoare cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina imediat după ce această republică şi-a declarat independenţa în 1991-1992, cu un cert risc ca acele conflicte îngheţate să fie reactivate acum. Oricât de îngroziţi suntem de riscul umanitar general creat de criza în amplificare, nu putem uita că în Ucraina trăiesc circa 500.000 de etnici români, mulţi dintre ei în unele dintre regiunile administrative direct ameninţate de propagarea ostilităţilor dintre armata şi poliţia ucraineană şi separatiştii pro-ruşi, iar potenţial chiar cu implicarea a însăşi armata rusă: Odesa, Mikolaiv, Herson, Kirovograd şi Republica Autonomă Crimeea. Prin urmare este nevoie de o acţiune mai decisă pentru a pune capăt agresiunii împotriva Ucrainei şi pentru a permite popoarelor Ucrainei de a-şi hotărî singure soarta. Apelăm la domniile voastre prin intermediul prezentei scrisori deschise pentru că în 1994 onorabilele dumneavoastră ţări au semnat la Budapesta Memorandumul privind Asigurările de Securitate, garantând Ucrainei că vor respecta şi vor proteja suveranitatea şi integritatea teritorială a acestei ţări, iar în schimb Ucraina a renunţat la statutul său de putere nucleară, moştenit de la fosta Uniune Sovietică, iar până în 1996 a transferat Federaţiei Ruse toate armele sale nucleare în vederea distrugerii lor. Până acum, cu sancţiunile simbolice introduse împotriva anumitor subiecţi ruşi şi ucraineni, nu putem spune că ţările domniilor voastre şi-au îndeplinit obligaţiile. Acest fapt este îngrijorător nu numai din perspectiva încrederii ce poate fi acordată guvernelor dumneavoastră cu privire la respectarea angajamentelor lor internaţionale, dar şi din unghiul viitoarelor deproliferări nucleare. Care ţară care deţine în prezent arme nucleare sau care este pe punctul să dezvolte astfel de arme va mai renunţa la ele în viitor în schimbul unor garanţii de securitate americane şi britanice după precedentul ucrainean? De asemenea, apelăm la ţările domniilor voastre în calitate de parteneri majori în NATO, alianţă din care şi România face parte. În acest moment avem dubii că în cazul în care România va fi atacată nu de o ţară de mărime mijlocie, precum Iranul, ci de o putere de talia Federaţiei Ruse, NATO va acţiona în concordanţă cu articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, Încheiem prin a preciza că organizaţia noastră are drept scop apărarea drepturilor omului, protejarea patrimoniului natural, cultural, istoric, arheologic şi paleontologic, promovarea cauzelor şi obiectivelor civice, culturale şi ecologice, refomarea societătii româneşti, propunerea de politici publice având ca obiect toate materiile enumerate anterior.

DEAR GENTS, We, the ROMÂNIA VIE Society, a Romanian NGO born and shaped within the Bucharest, University Square Movements of 2012-2013, are more and more worried about the foreign inspired aggression to which the Eastern neighbour of our country, Ukraine, is subjected since the downfall of the former President, Mr. Viktor Ianukovitch. We consider that the annexation of the Crimean Peninsula by the Russian Federation and the pro-Russian armed rebellion ongoing in the Eastern and Southern regions of the country represent unacceptable actions, reminding too much of the events which preceded the beginning of World War II. Also, these events are even more disturbing as they are taking place in the same part of the world were the Romanian States, Romania and the Republic of Moldova, are located. Let us not forget that Romania and the Principalities who preceded our country’s modern existence were more then one time subjected to Russian and Soviet imperialism, and that the Republic of Moldova underwent processes quite similar to what is happening now in Ukraine immediately after this republic declared her independence in 1991-1992, with a certain risk for the existing frozen conflicts to be reactivated. As appalled as we are of the general humanitarian risk posed by the developing crisis, we cannot forget that there are roughly 500,000 ethnic Romanians living in Ukraine, many of them in some administrative regions directly threatened by the spread of the hostilities between the Ukrainian Army and Police and the Pro-Russian separatists, and potentially the Russian Army itself: Odessa, Mikolaiv, Herson, Kirovograd and the Autonomous Republic of Crimea. Therefore there is need for a more decisive action to end the aggression against Ukraine and let the peoples of the Ukraine to freely decide their future. We appeal to you especially by the means of the current opened letter because in 1994 your honourable countries signed the Budapest Memorandum on Security Assurances, guaranteeing to Ukraine to respect and protect the sovereignty and the territorial integrity against any foreign aggression, and in return Ukraine renounced to her status inherited from the former Soviet Union as a nuclear power, and by 1996 transferred all her nuclear weapons to the Russian Federation to be dismantled. Until now, with the symbolic sanctions introduced against certain Russian and Ukrainian subjects, we cannot say your countries fulfilled their obligations. This is worrying not only from the perspective of the trustworthiness of your governments in keeping their international undertakings, but also in the perspective of future nuclear demilitarisation. Which country who currently possesses nuclear weapons or is on the brink of developing such weapons will give them up in the future against American and British security guarantees after the Ukrainian precedent? We also appeal to your countries as senior partners in NATO, an alliance to which Romania is also belonging. Right now we have doubts that in the case Romania will be attacked not by a medium size country, such as Iran, but by a power such as the Russian Federation, NATO will act in accordance with article 5 of the North Atlantic Treaty. We end by specifying that our organisation has as purpose the protection of the human rights, of the environment and the cultural, archaeological, historical and fossil heritage, the promotion of civic, cultural and ecologic causes, the reformation of the Romanian society, suggesting public policies regarding all the previously mentioned issues.

România, viitoarea reşedinţă a Internaţionalei separatiştilor?

Prin Adresa nr. 85292/S4/31.03.2014 (dar primită de noi prin email de-abia la 22 aprilie 2014), Ministerul Afacerilor Interne al României, prin Secretar General chestor de poliţie Ion Stoica, a răspuns peţiţiei formulate de  Asociaţia ROMâNIA VIE, în care ceream în termenii cei mai categorici demararea procedurilor legale pentru declararea ca indezirabil a domnului Marc Gafarot I. Monjo, membru al Partidului pentru Convergenţă şi Uniune Catalană şi cetăţean spaniol, care a participat ca invitat special al organizatorilor la comemorarea desfăşurată în data de 10 martie 2014 în Municipiul Târgu Mureş, când s-au produs mai multe manifestări extremiste antiromâneşti.

Răspunsul reprezentantului Ministerului Afacerilor Interne al României a fost că: „În context, din datele şi informaţiile deţinute de structurile Ministerului Afacerilor Interne, cu atribuţii în domeniul de referinţă nu a rezultat faptul că persoana în cauză desfăşoară activităţi de natură să pună în pericol ordinea publică sau securitatea naţională.”

Ca să se înţeleagă foarte clar ceea ce am observat noi şi ceea ce refuză să vadă autorităţile puse să vegheze la interesul naţional şi la stabilitatea statului român, numitul domn Marc Gafarot I. Monjo a transmis mulţimii prezente la manifestările comemorative de la Târgu Mureş din 10 martie 2014 un puternic mesaj de încurajare a separatismului pe baze etnice şi teritoriale. Astfel, acesta a declarat că „Să nu renunţaţi niciodată la obţinerea autonomiei. Este dreptul vostru!” şi “Acesta este un eveniment major, pentru o cauză politică onestă. Este o plăcere pentru mine să fiu aici, deoarece o mişcare precum a voastră este păstrată vie în memoria catalanilor. Ca membru al unei naţiuni a cărei cultură, limbă şi identitate a fost persecutată sever de-a lungul timpului, mă simt foarte apropiat de neamul secuiesc.” De altfel, la manifestare au fost arborate şi steagurile celor două regiuni autonome, dar şi separatiste ale Spaniei, Catalonia şi Ţara Bascilor, şi s-a scandat „Catalunia” şi „Autonomie”.

Aşadar, ca să explicăm şi pe înţelesul Ministerului Afacerilor Interne al României, domnul Marc Gafarot I. Monjo, aşa cum precizam mai sus, nu este un anonim oarecare, care îşi exercită şi el libertatea de exprimare, ci un cunoscut om politic, reprezentant al Partidului pentru Convergenţă şi Uniune Catalană, formaţiune politică care militează pentru secesiunea Cataloniei de Spania. Aşadar, atunci când domnia sa face o paralelă între situaţia poporului catalan şi cea a secuilor din centrul României şi îi indeamnă pe secui să lupte pentru autonomie, respectivul domn nu are de fapt în vedere autonomia. Catalonia beneficiază de un statut de largă autonomie teritorială pe criterii etnice încă de la începutul anilor 1980, prin urmare obiectivul partidului din care şi domnul Gafarot face parte este separarea în cadrul unui nou stat independent şi suveran. Faptul că domnia sa alege cu bună ştiinţă să ignore diferenţele evidente dintre realitatea catalană, cea a unei naţiuni dependente, şi realitatea secuiască, cea a unei minorităţi etnice având legături culturale şi etno-lingivistice, dar nu şi geografice, cu un stat independent existent, ne indică o certă rea credinţă din partea acestui politician spaniol.

Nu credem că este cazul ca România să devină poligonul de încercare al unei „Internaţionale” a separatiştilor din diverse colţuri ale Europei. Noi suntem de principiul că, în limitele drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ale legislaţiei europene şi a garantării dreptului la identitate şi la exprimare culturală şi confesională al tuturor cetăţenilor, inclusiv la cultivarea legăturilor cu ţările de care aceştia sunt legaţi prin etnie, limbă, cultură şi religie, fiecare stat trebuie să gestioneze conform suveranităţii sale problematica minorităţilor etnice şi a limbilor regionale de pe teritoriul propriu. Prin urmare, nu considerăm acceptabil ca politicieni spanioli să instige minorităţi din România la revendicări autonomiste şi secesioniste, tot astfel cum nu putem fi de acord ca oameni politici români să militeze în Spania pentru secesiunea unor regiuni ale acestei ţări.

Din păcate, iar poziţia Secretarului General al M.A.I., domnul chestor Ion Stoica o arată din plin, România este guvernată în prezent de indivizi inconştienţi, care o dată încearcă să strecoare în cadrul reformei constituţionale principiul statutului special acordabil în componenţa viitoarelor regiuni unor aşa-zise „zone tradiţionale”, iar altă dată iniţiază legi care să creeze portiţe arborării pe instituţiile publice a unor simboluri care nu sunt nici ale României, nici ale Uniunii Europene şi nici ale NATO. Iar asta se întâmplă într-un moment în care, între fantoma separatismului motivat etnic sau pur şi simplu economic, care bântuie vestul Europei, şi ameninţarea separatismului extremist şi violent coordonat de la Moscova, care aduce spectrul războiului în partea de est a bătrânului continent, România rămâne una dintre oazele de stabilitate. Să sperăm că este vorba de mai sus invocata inconştienţă şi de incompetenţă, pentru că altfel avem de-a face cu înaltă trădare la o scară care nu s-a mai văzut din zilele Republicii Populare Române.